UE se ia la trântă cu marile companii farma pentru medicamente mai ieftine

07 Feb. 2023, 16:48
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 16:48 // Slider //  bani.md

UE le cere marilor producători farma medicamente mai ieftine. Big Farma, în schimb, vrea reguli mai laxe, mai multă libertate, mai multă putere, totul în numele competitivi­tăţii, şi avertizează că altfel pleacă din Europa. E aceeaşi poziţie adoptată de marii constructori auto germani spe­riaţi de revoluţia electrică, pe care de voie, de nevoie trebuie acum s-o îm­bră­­ţişeze în faţa invaziei chinezeşti, sau de industriaşii care au consumat ga­­ze ruseşti până au devenit dependenţi.

Uniunea Europeană vrea să le ofere consumatorilor europeni acces la mai multe medicamente, mai rapid şi pentru mai puţini bani, însă planurile blocului nu se suprapun cu priorităţile marilor companii farma, scrie Politico.

Un proiect de reformare a le­gislaţiei UE în domeniul farma pre­vede retragerea avantajelor de care se bucură în prezent producătorii de medicamente pentru a permite riva­lelor fără marcă să pătrundă pe piaţă mai rapid, împingând în jos preţurile pentru consumatori.

Proiectul propune reducerea pe­ri­oadei de timp de care companiile far­ma dispun pentru comercializarea me­dicamentelor proprii fără concu­renţă. În acest moment, companiile care dez­voltă medicamente de marcă au la dis­poziţie 10 ani pentru a vinde un medi­ca­ment nou fără concurenţă, după ca­re companii rivale pot lansa medica­mente „copie“ fără marcă ce împing rapid în jos preţurile, dar şi profiturile.

UE vrea să reducă perioada res­pectivă cu doi ani, însemnând că me­di­camente mai ieftine ar putea pă­trun­de mai rapid pe piaţă, iar medi­ca­mentele ar ajunge la mai mulţi oameni. Totuşi, companiile care-şi fac me­dicamentele disponibile pe toate pieţele UE primesc o parte din aceas­tă perioadă înapoi, iar asta pentru că UE vrea de asemenea să elimine ine­galităţile legate de accesul la medicamente la nivel de bloc.

În acest moment, pacienţii din Germania primesc medicamente noi cu doi ani mai devreme, în medie, decât cei din Polonia sau România.

Grupurile de consumatori şi organizaţiile societăţii civile au salutat planul UE.

Însă marile companii farma văd lucrurile diferit. Acestea argumentează că Europa este deja pe cale să rămână în urma SUA şi Chinei în cursa pentru cercetare şi dezvoltare.

Nathalie Moll, director general al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farma (EFPIA), grupul de lobby reprezentând industria în Europa, a criticat dur propunerea, argumentând că aceasta va afecta profund competitivitatea inovatoarei industrii farma a Europei.

Philippe Drechsle, din cadrul Teva Pharmaceuticals, subliniază la rândul său faptul că Europa rămâne în urma SUA sau Chinei, atrăgând atenţia asupra costurilor ridicate legate de forţa de muncă, energie şi apă de pe continentul european.

Acesta avertizează cu privire la un viitor exod al companiilor farma din Europa dacă nu se vor asigura condiţii de concurenţă echitabile, nu se va reduce birocraţia şi din cauza directivelor privind mediul. Un avertisment similar a fost emis de constructorii auto în cazul în care UE insistă pe electrificare.

Liderii ai trei dintre cele mai mari companii farma din Europa au avertizat de asemenea recent că Europa riscă să devină o piaţă mai puţin atractivă pentru medicamente inovatoare, potrivit Bloomberg.

Toate cele trei companii anticipează vânzări şi profituri în creştere în 2023, dar susţin că deşi liderii politici spun că vor să atragă inovaţie, aceştia nu răsplătesc companiile farma pentru progrese.

Propunerea legislativă a UE va fi lansată peste aproape două luni, iar reprezentanţii industriei farma mai au deci timp pentru a o influenţa, notează Politico. Corporate Europe Observatory estimează că în Bruxelles sunt activi peste 290 de lobbişti farma, sectorul fiind printre cele mai influente din UE. Iar marile companii farma au aliaţi puternici în capitalele europene.

Şi totuşi, forţe structurale aduc tot mai aproape schimbări pentru industrie. Din cauza îmbătrânirii populaţiei europene, costurile legate de serviciile de sănătate sunt aşteptate să crească, iar preţurile medicamentelor cântăresc mult aici. Îmblânzirea acestora va fi o parte vitală din orice soluţie pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!