UE se ia la trântă cu marile companii farma pentru medicamente mai ieftine

07 Feb. 2023, 16:48
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 16:48 // Slider //  bani.md

UE le cere marilor producători farma medicamente mai ieftine. Big Farma, în schimb, vrea reguli mai laxe, mai multă libertate, mai multă putere, totul în numele competitivi­tăţii, şi avertizează că altfel pleacă din Europa. E aceeaşi poziţie adoptată de marii constructori auto germani spe­riaţi de revoluţia electrică, pe care de voie, de nevoie trebuie acum s-o îm­bră­­ţişeze în faţa invaziei chinezeşti, sau de industriaşii care au consumat ga­­ze ruseşti până au devenit dependenţi.

Uniunea Europeană vrea să le ofere consumatorilor europeni acces la mai multe medicamente, mai rapid şi pentru mai puţini bani, însă planurile blocului nu se suprapun cu priorităţile marilor companii farma, scrie Politico.

Un proiect de reformare a le­gislaţiei UE în domeniul farma pre­vede retragerea avantajelor de care se bucură în prezent producătorii de medicamente pentru a permite riva­lelor fără marcă să pătrundă pe piaţă mai rapid, împingând în jos preţurile pentru consumatori.

Proiectul propune reducerea pe­ri­oadei de timp de care companiile far­ma dispun pentru comercializarea me­dicamentelor proprii fără concu­renţă. În acest moment, companiile care dez­voltă medicamente de marcă au la dis­poziţie 10 ani pentru a vinde un medi­ca­ment nou fără concurenţă, după ca­re companii rivale pot lansa medica­mente „copie“ fără marcă ce împing rapid în jos preţurile, dar şi profiturile.

UE vrea să reducă perioada res­pectivă cu doi ani, însemnând că me­di­camente mai ieftine ar putea pă­trun­de mai rapid pe piaţă, iar medi­ca­mentele ar ajunge la mai mulţi oameni. Totuşi, companiile care-şi fac me­dicamentele disponibile pe toate pieţele UE primesc o parte din aceas­tă perioadă înapoi, iar asta pentru că UE vrea de asemenea să elimine ine­galităţile legate de accesul la medicamente la nivel de bloc.

În acest moment, pacienţii din Germania primesc medicamente noi cu doi ani mai devreme, în medie, decât cei din Polonia sau România.

Grupurile de consumatori şi organizaţiile societăţii civile au salutat planul UE.

Însă marile companii farma văd lucrurile diferit. Acestea argumentează că Europa este deja pe cale să rămână în urma SUA şi Chinei în cursa pentru cercetare şi dezvoltare.

Nathalie Moll, director general al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farma (EFPIA), grupul de lobby reprezentând industria în Europa, a criticat dur propunerea, argumentând că aceasta va afecta profund competitivitatea inovatoarei industrii farma a Europei.

Philippe Drechsle, din cadrul Teva Pharmaceuticals, subliniază la rândul său faptul că Europa rămâne în urma SUA sau Chinei, atrăgând atenţia asupra costurilor ridicate legate de forţa de muncă, energie şi apă de pe continentul european.

Acesta avertizează cu privire la un viitor exod al companiilor farma din Europa dacă nu se vor asigura condiţii de concurenţă echitabile, nu se va reduce birocraţia şi din cauza directivelor privind mediul. Un avertisment similar a fost emis de constructorii auto în cazul în care UE insistă pe electrificare.

Liderii ai trei dintre cele mai mari companii farma din Europa au avertizat de asemenea recent că Europa riscă să devină o piaţă mai puţin atractivă pentru medicamente inovatoare, potrivit Bloomberg.

Toate cele trei companii anticipează vânzări şi profituri în creştere în 2023, dar susţin că deşi liderii politici spun că vor să atragă inovaţie, aceştia nu răsplătesc companiile farma pentru progrese.

Propunerea legislativă a UE va fi lansată peste aproape două luni, iar reprezentanţii industriei farma mai au deci timp pentru a o influenţa, notează Politico. Corporate Europe Observatory estimează că în Bruxelles sunt activi peste 290 de lobbişti farma, sectorul fiind printre cele mai influente din UE. Iar marile companii farma au aliaţi puternici în capitalele europene.

Şi totuşi, forţe structurale aduc tot mai aproape schimbări pentru industrie. Din cauza îmbătrânirii populaţiei europene, costurile legate de serviciile de sănătate sunt aşteptate să crească, iar preţurile medicamentelor cântăresc mult aici. Îmblânzirea acestora va fi o parte vitală din orice soluţie pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!