UE și Guvernul Austriei susțin, prin eforturi comune, digitalizarea sistemului de educație și formare profesională

Digitalizarea sistemului educațional reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova. Tranziția digitală înseamnă crearea unui sistem comun care permite autorităților să reformeze sistemul de învățământ, iar instituțiilor de resort să aibă acces la date actualizate. În acest sens, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Austriei, sunt demarate o serie de proiecte care au menirea de a îmbunătăți și consolida sistemul educațional digital.

În cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Fundația Europeană pentru Formare (ETF), a organizat un eveniment dedicat digitalizării sistemului de Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT).

Acesta a reunit principalii actori ai dezvoltării sistemului ÎPT: Centrele de Excelență, comunitatea donatorilor care sprijină consolidarea ÎPT, industria TIC și reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, care au lansat discuții și dezbateri privind importanța accelerării digitalizării învățământului profesional, având la bază rezultatele unei cercetări aprofundate efectuate de către ETF.

Documentul de cercetare relevă principalele constatări pe acest domeniu și include o serie de recomandări adaptate atât la nivel național, cât și la nivel instituțional, bazate pe rezultatele unui sondaj amplu care acoperă toate cele 88 de instituții ÎPT din Moldova, fiind completat de o serie de interviuri cu actorii implicați activ la realizarea acestui deziderat.

Componentele de bază ale documentului țin de: infrastructura digitală a instituțiilor de învățământ, competențele digitale ale cadrelor didactice de toate categoriile, aplicațiile educaționale, inclusiv pentru evaluarea digitală a elevilor care permite feedback rapid și cuantificat, oportunitățile de formare a competențelor digitale pentru predare-învățare, nivelul competențelor digitale ale elevilor și oportunitățile de dezvoltare a acestora prin acreditarea în baza cursurilor autorizate de către minister.

Mai mult, documentul oferă informații esențiale despre programele de formare concepute pentru perfecționarea competențelor digitale a personalului didactic, care reprezintă drept o oportunitate de formare continuă menită să consolideze comptențele digitale ale pedagogilor, cât și date despre instrumentele digitale dezvoltate, întru buna gestionare a informațiilor despre volumul de muncă al elevilor și profesorilor. Această abordare, pedagogia digitală, are menirea să susțină elevii în asimilare facilă și animată a informației teoretice și practice. Obiectivul central este formarea competențelor profesionale ale elevilor din ÎPT prin instrumente digitale, care fac procesul de învățare mai ușor, mai rapid, mai țintit, mai interesant.

De asemenea, Sistemului Informațional de Management în Educației (SIME) este consolidat cu suportul Uniunii Europene și Guvernului Austriei. Acest fapt îi va permite Ministerului Educației și Cercetării să ia decizii strategice privind dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională, având la bază date veridice și actualizate asupra funcționalității sistemului ÎPT pe întreg teritoriul țării.

Ce înseamnă modernizarea SIME? Aceasta presupune extinderea funcționalității cu două module noi, și anume: „Registrul electronic” – care va fi utilizat de către profesori și va permite gestionarea datelor privind rezultatele elevilor, prezența, monitorizarea calificărilor oferite de instituții, printre altele, și „Agenda electronică” care va permite monitorizarea automată a prezenței elevilor și va preveni tendințele de absenteism. În mod similar, profesorii vor putea utiliza agendele electronice pentru a monitoriza progresul academic al elevilor și vor putea distribui cu ușurință anunțuri, teme, conținut educațional, dar și multe altele.

Până la finele anului 2025, toate activitățile sus menționate se vor realiza în cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale” întru realizarea obiectivelor privind alinierea standardelor la nivel internațional a sistemului educație, la capitolul utilizării instrumentelor TIC în procesul de predare – învățare, obiectiv stipulat în Strategia Națională „Educație – 2023”.

Programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, este finanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare (ADC) și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone – Asistența Poloniei; și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și Solidarity Fund PL (SFPL) în Moldova.

#ADA #digitalizare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.