UE și SUA, din nou la cuțite. Cauza – subvențiile

05 Ian. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a ripostat miercuri la pachetul de subvenţii verzi de 369 de miliarde de dolari al Statelor Unite, anunţând propria serie de stimulente de mare amploare pentru a susţine industriile ecologice din Franţa.

Furia a crescut în Europa după ce a devenit clar că Legea privind reducerea inflaţiei a preşedintelui american Joe Biden, un pachet de 369 de miliarde de dolari pentru industria ecologică, ar putea atrage investiţii din UE în SUA. Marile ţări producătoare de automobile, precum Franţa şi Germania, s-au plâns că legea americană este potenţial ilegală, deoarece discriminează companiile străine din sectorul vehiculelor electrice şi încurajează consumatorii să “cumpere produse americane”.

Mişcarea lui Le Maire reprezintă contraatacul Franţei pentru a preveni fuga industriei din Europa, o teamă care a fost agravată de faptul că UE se confruntă cu costuri energetice mult mai mari decât cele din SUA, parţial din cauza războiului din Ucraina, informează POLITICO.

În timpul unei vizite de stat în SUA, în decembrie, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că subvenţiile ecologice americane sunt “super agresive” şi a susţinut că aliaţii europeni ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca şi companiile americane.

În timp ce SUA a făcut unele concesii în ceea ce priveşte creditele fiscale pentru maşinile electrice, Franţa a susţinut că acestea sunt insuficiente şi că UE trebuie să elaboreze propriul pachet de subvenţii.

Franţa încearcă să riposteze cu propriul program naţional

Miercuri, Le Maire a declarat că noul proiect de lege va include o gamă largă de stimulente pentru a încuraja industriile ecologice să rămână sau să readucă fabricile de producţie în Franţa.

“În zilele următoare, voi propune un proiect de lege privind industriile verzi … care va include măsuri fiscale, de reglementare şi legislative pentru a accelera instalarea de situri industriale în Franţa”, a declarat Le Maire în timpul unui interviu la radio France Inter.

Franţa speră să îşi accelereze propriul răspuns naţional în mai multe domenii, cum ar fi “hidrogenul verde, electroliza, producţia de baterii electrice, energia nucleară şi energiile regenerabile”, potrivit lui Le Maire.

“Să profităm de acest moment… pentru a deveni principala naţiune decarbonizată din Europa”, a spus el. Cu toate acestea, nicio cifră nu a fost încă anunţată.

Miercuri, Le Maire a mai spus că el şi omologul său german Robert Habeck fac presiuni pentru a-i determina pe partenerii din UE să adopte “o lege europeană de reducere a inflaţiei”, care ar include “subvenţii mai mari, mai rapide şi mai simplificate” pentru industriile verzi.

Până în prezent, liderii UE au fost de acord să ceară Comisiei Europene să prezinte propuneri pentru a face blocul comunitar mai competitiv în faţa valului de subvenţii ecologice din SUA. Aceste propuneri ar urma să fie discutate în cadrul unui summit al Consiliului European din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII