Vedete care și-au cumparat insule private. Locurile de vis în care își petrec vacanțele cele mai bogate celebrități

Leonardo DiCaprio

În 2005, câștigătorul premiului Oscar a achiziționat Insula Blackadore Caye. DiCaprio are inițiativa de a transformă acest teritoriu de 104 acri într-o stațiune ecologică cu bungalouri și vile și un centru de cercetare care desfășoară activități pentru dezvoltarea durabilă.

Celine Dion

Cântăreața piesei iconice Titanic deține o insula privată în Jupiter, Florida, unde ea și soțul ei regretat, directorul muzical Rene Angelil, au construit un conac imens, complet alb, care are chiar și propriul sau parc acvatic.

Johnny Depp

Datorită filmării Piraților din Caraibe, Johnny Depp a întâlnit diferite insule din Marea Caraibelor, care l-au încântat cu nisipul alb și marea cristalină. Una dintre acestea, Little Hall’s Pond Cay, situată în Bahamas, i-a plăcut atât de mult încât a decis să o cumpere pentru a avea propriul sau paradis de 45 de acri pentru a se bucură de pace. Insula să este atât de importantă pentru actor încât chiar și fiecare plajă poartă numele unei persoane dragi.

Shakira

Vedetă columbiană a făcut echipa cu Roger Waters, membru al Pink Floyd, și împreună au achiziționat Bonds Cay, o insula de 550 de acri din Bahamas pe care au transformat-o într-o destinație turistică exclusivă. Atât cântăreții, cât și oaspeții lor privilegiați se pot bucură de cinci frumoase plaje cu nisip alb, lagune și cascade și peisaje luxuriante de vegetație.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.