UE vrea să ajungă la un acord pentru reglementarea crypto

30 Iun. 2022, 13:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
30 Iun. 2022, 13:53 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Statele membre ale Uniunii Europene vor încerca joi să ajungă la un acord inovator pentru reglementarea activelor crypto, într-un moment în care prăbuşirea cotaţiei bitcoin pune presiune asupra autorităţilor să reglementeze acest sector, transmite Reuters.

La nivel global, activele crypto sunt în mare parte nereglementate, iar operatorii naţionali din UE sunt obligaţi să respecte doar regulile privind combaterea spălării banilor.

Un eventual acord la nivelul UE ar pune blocul comunitar pe primul loc la nivel mondial în materie de reglementare şi ar da emitenţilor de active crypto şi furnizorilor de servicii aferente un „paşaport” pentru a deservi clienţii din UE de la o singură bază de lucru, cu condiţia să îndeplinească noile reguli privind capitalul şi protecţia consumatorilor.

Oficialii din industria crypto spun că claritatea cu privire la reguli şi la „paşaport” ar putea permite UE să atragă firme de criptomonede din Londra. SUA şi Marea Britanie, două mari centre de active crypto, nu au aprobat încă reglementări similare.

Reprezentanţii Parlamentului European şi statelor UE se întâlnesc joi pentru a ajunge la un acord cu privire la legea pieţelor în active crypto (MiCA), care ar putea intra în vigoare la finele lui 2023.

O sursă din apropierea discuţiilor spune că au mai rămas de rezolvat trei puncte de dispută: NFT (non-fungible token – un activ crypto care reprezintă un fişier digital precum imagini, video sau articole într-un joc online), supervizarea şi consumul de energie.

Activele crypto au început să fie supuse la presiuni după colapsul de luna trecută a tokenurilor TerraUSD şi luna, în timp ce compania americană de împrumuturi în cryptomonede Celsius Network a îngheţat luna aceasta retragerile şi transferurile. Tot luna aceasta cotaţia bitcoin a coborât până la 17.600 dolari, cu mult sub nivelul de 48.200 de dolari atins la finele lunii martie, provocând pierderi investitorilor.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!