Uleiul ajunge ca aurul? Criza răsăritei se adâncește! În hambarele fermierilor au mai rămas 80 mii de tone

04 Apr. 2024, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2024, 10:25 // Actual //  bani.md

În sezonul agricol 2023-2024 în Republica Moldova a fost colectată o recoltă de floarea soarelui de 726 mii tone semințe, volumul încadrându-se în media ultimelor 10 ani. Exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie 2023 – martie 2024 au constituit 362,3 mii tone, iar ulei a fost exportat 186,5 mii tone, constată Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Estimările economistului în baza recoltei și a datelor exporturilor companiilor din Republica Moldova, dar  și a celor din Transnistria relevă că recolta globală de pe ambele maluri ale Nistrului a constituit 825 mii tone.

Or, potrivit lui Rija, dacă e să convertim exporturile de semințe de floarea soarelui și ulei în materie primă pură, atunci în perioada iulie 2023 – martie 2024 din țară a fost livrat un volum total de 786,1 mii tone de cultură oleaginoasă.

„Volumul exporturilor a atins o cifră record în ultimii zece ani Una din cauze este determinată de creșterea exporturilor de ulei de floarea-soarelui, pe fundalul majorării capacităților de procesare a fabricilor din Bălți (1200 tone/zi) și Giurgiulești (700 tone/zi). Un alt motiv este activizarea exporturilor de floarea-soarelui în ultimele două luni: în februarie 2024 – 71,3 mii tone, în martie 2024 – 53,1 mii tone”, susține economistul.

Urmare a majorării exporturilor de floarea soarelui și ulei, rezultă un fenomen firesc – reducerea soclurilor de floare-soarelui. Astfel, din cele 786, 1 mii tone de floarea-soarelui ieșite per total, 742,9 mii tone sunt colectate din partea Republicii Moldova, restul 43,2 mii tone din Transnistria.

Astfel, potrivit estimărilor volumul de floarea-soarelui rămas în țară este de 80 mii tone în partea dreaptă a Nistrului, iar cumulativ cu stânga Nistrului ajunge la 130-140 mii tone. Volum care la începutul lunii aprilie era la nivel minim, care de ceva vreme nu a mai fost în Republica Moldova.

Cantitatea mică de floarea soarelui rămasă în țară influențează majorarea prețurilor de achiziție.

„Astfel, holdingul Trans Oil a majorat marți, pe 2 aprilie, prețul de achiziție pentru floarea soarelui cu 4,4%, până la 7 050 lei/t după ce a fost constatată insuficiența stocurilor în țară. Majorarea prețurilor era estimată încă acum două săptămâni. Însă prețul de la moment nu este maxim, rezerva fiind de 100 – 500 lei/tonă. Din punct de vedere tactic, traderul poate negocia un preț mai mare, în funcție de volum și termeni de achitare”, spune Rija.

Ce ține de compararea prețului în Bazinul Mării Negre, scumpirile au început din luna martie. În portul Constanța de la 405 euro/t (pe 6 martie) la 430 euro/t (3 aprilie). Procesatorul din Galați ,,Prutul” a ridicat prețul la 405 $/t (la începutul lunii martie prețul oferit era de 385 $/t), iar cel din Slobozia „Expur Groupe” – la 410 $/t. În porturile Reni/Izmail majorarea a fost de la 290 $/t (pe 6 martie) la 300 $/t (3 aprilie). În Giurgiulești prețul din martie era constant la 370 $/t, și în aprilie a crescut la 390 $/t.

Cu toate că pe parcursul lunii martie, prețul la ulei de floarea soarelui în Bazinul Mării Negre a fost în creștere, o analiză a dinamicii prețurilor de export ulei din Republica Moldova, arată o diminuare a acestuia comparativ cu luna februarie (14,63 lei/kg în martie, contra 15,01 lei/kg în februarie). Asta și este motivul pentru care în Republica Moldova prețul de achiziție la floare a stagnat contractele pentru ulei au fost încheiate la un preț mai mic, iar prețul de vânzare a șrotului este și el mai jos comparativ cu România.

Comparativ cu prețurile din Bazinul Mării Negre, prețurile în Republica Moldova rămân competitive, iar industria locală încearcă să-și mențină poziția în piață. Convertit în dolari fără TVA prețul la floarea soarelui atinge 370 $/t la Bălți, iar dacă luăm în calcul costurile de transport de 40 $/t până la Galați, prețul oferit în Republica Moldova la moment este mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!