Uleiul ajunge ca aurul? Criza răsăritei se adâncește! În hambarele fermierilor au mai rămas 80 mii de tone

În sezonul agricol 2023-2024 în Republica Moldova a fost colectată o recoltă de floarea soarelui de 726 mii tone semințe, volumul încadrându-se în media ultimelor 10 ani. Exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie 2023 – martie 2024 au constituit 362,3 mii tone, iar ulei a fost exportat 186,5 mii tone, constată Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Estimările economistului în baza recoltei și a datelor exporturilor companiilor din Republica Moldova, dar și a celor din Transnistria relevă că recolta globală de pe ambele maluri ale Nistrului a constituit 825 mii tone.

Or, potrivit lui Rija, dacă e să convertim exporturile de semințe de floarea soarelui și ulei în materie primă pură, atunci în perioada iulie 2023 – martie 2024 din țară a fost livrat un volum total de 786,1 mii tone de cultură oleaginoasă.

„Volumul exporturilor a atins o cifră record în ultimii zece ani Una din cauze este determinată de creșterea exporturilor de ulei de floarea-soarelui, pe fundalul majorării capacităților de procesare a fabricilor din Bălți (1200 tone/zi) și Giurgiulești (700 tone/zi). Un alt motiv este activizarea exporturilor de floarea-soarelui în ultimele două luni: în februarie 2024 – 71,3 mii tone, în martie 2024 – 53,1 mii tone”, susține economistul.

Urmare a majorării exporturilor de floarea soarelui și ulei, rezultă un fenomen firesc – reducerea soclurilor de floare-soarelui. Astfel, din cele 786, 1 mii tone de floarea-soarelui ieșite per total, 742,9 mii tone sunt colectate din partea Republicii Moldova, restul 43,2 mii tone din Transnistria.

Astfel, potrivit estimărilor volumul de floarea-soarelui rămas în țară este de 80 mii tone în partea dreaptă a Nistrului, iar cumulativ cu stânga Nistrului ajunge la 130-140 mii tone. Volum care la începutul lunii aprilie era la nivel minim, care de ceva vreme nu a mai fost în Republica Moldova.

Cantitatea mică de floarea soarelui rămasă în țară influențează majorarea prețurilor de achiziție.

„Astfel, holdingul Trans Oil a majorat marți, pe 2 aprilie, prețul de achiziție pentru floarea soarelui cu 4,4%, până la 7 050 lei/t după ce a fost constatată insuficiența stocurilor în țară. Majorarea prețurilor era estimată încă acum două săptămâni. Însă prețul de la moment nu este maxim, rezerva fiind de 100 – 500 lei/tonă. Din punct de vedere tactic, traderul poate negocia un preț mai mare, în funcție de volum și termeni de achitare”, spune Rija.

Ce ține de compararea prețului în Bazinul Mării Negre, scumpirile au început din luna martie. În portul Constanța de la 405 euro/t (pe 6 martie) la 430 euro/t (3 aprilie). Procesatorul din Galați ,,Prutul” a ridicat prețul la 405 $/t (la începutul lunii martie prețul oferit era de 385 $/t), iar cel din Slobozia „Expur Groupe” – la 410 $/t. În porturile Reni/Izmail majorarea a fost de la 290 $/t (pe 6 martie) la 300 $/t (3 aprilie). În Giurgiulești prețul din martie era constant la 370 $/t, și în aprilie a crescut la 390 $/t.

Cu toate că pe parcursul lunii martie, prețul la ulei de floarea soarelui în Bazinul Mării Negre a fost în creștere, o analiză a dinamicii prețurilor de export ulei din Republica Moldova, arată o diminuare a acestuia comparativ cu luna februarie (14,63 lei/kg în martie, contra 15,01 lei/kg în februarie). Asta și este motivul pentru care în Republica Moldova prețul de achiziție la floare a stagnat contractele pentru ulei au fost încheiate la un preț mai mic, iar prețul de vânzare a șrotului este și el mai jos comparativ cu România.

Comparativ cu prețurile din Bazinul Mării Negre, prețurile în Republica Moldova rămân competitive, iar industria locală încearcă să-și mențină poziția în piață. Convertit în dolari fără TVA prețul la floarea soarelui atinge 370 $/t la Bălți, iar dacă luăm în calcul costurile de transport de 40 $/t până la Galați, prețul oferit în Republica Moldova la moment este mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.