Uleiul ajunge ca aurul? Criza răsăritei se adâncește! În hambarele fermierilor au mai rămas 80 mii de tone

În sezonul agricol 2023-2024 în Republica Moldova a fost colectată o recoltă de floarea soarelui de 726 mii tone semințe, volumul încadrându-se în media ultimelor 10 ani. Exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie 2023 – martie 2024 au constituit 362,3 mii tone, iar ulei a fost exportat 186,5 mii tone, constată Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Estimările economistului în baza recoltei și a datelor exporturilor companiilor din Republica Moldova, dar și a celor din Transnistria relevă că recolta globală de pe ambele maluri ale Nistrului a constituit 825 mii tone.

Or, potrivit lui Rija, dacă e să convertim exporturile de semințe de floarea soarelui și ulei în materie primă pură, atunci în perioada iulie 2023 – martie 2024 din țară a fost livrat un volum total de 786,1 mii tone de cultură oleaginoasă.

„Volumul exporturilor a atins o cifră record în ultimii zece ani Una din cauze este determinată de creșterea exporturilor de ulei de floarea-soarelui, pe fundalul majorării capacităților de procesare a fabricilor din Bălți (1200 tone/zi) și Giurgiulești (700 tone/zi). Un alt motiv este activizarea exporturilor de floarea-soarelui în ultimele două luni: în februarie 2024 – 71,3 mii tone, în martie 2024 – 53,1 mii tone”, susține economistul.

Urmare a majorării exporturilor de floarea soarelui și ulei, rezultă un fenomen firesc – reducerea soclurilor de floare-soarelui. Astfel, din cele 786, 1 mii tone de floarea-soarelui ieșite per total, 742,9 mii tone sunt colectate din partea Republicii Moldova, restul 43,2 mii tone din Transnistria.

Astfel, potrivit estimărilor volumul de floarea-soarelui rămas în țară este de 80 mii tone în partea dreaptă a Nistrului, iar cumulativ cu stânga Nistrului ajunge la 130-140 mii tone. Volum care la începutul lunii aprilie era la nivel minim, care de ceva vreme nu a mai fost în Republica Moldova.

Cantitatea mică de floarea soarelui rămasă în țară influențează majorarea prețurilor de achiziție.

„Astfel, holdingul Trans Oil a majorat marți, pe 2 aprilie, prețul de achiziție pentru floarea soarelui cu 4,4%, până la 7 050 lei/t după ce a fost constatată insuficiența stocurilor în țară. Majorarea prețurilor era estimată încă acum două săptămâni. Însă prețul de la moment nu este maxim, rezerva fiind de 100 – 500 lei/tonă. Din punct de vedere tactic, traderul poate negocia un preț mai mare, în funcție de volum și termeni de achitare”, spune Rija.

Ce ține de compararea prețului în Bazinul Mării Negre, scumpirile au început din luna martie. În portul Constanța de la 405 euro/t (pe 6 martie) la 430 euro/t (3 aprilie). Procesatorul din Galați ,,Prutul” a ridicat prețul la 405 $/t (la începutul lunii martie prețul oferit era de 385 $/t), iar cel din Slobozia „Expur Groupe” – la 410 $/t. În porturile Reni/Izmail majorarea a fost de la 290 $/t (pe 6 martie) la 300 $/t (3 aprilie). În Giurgiulești prețul din martie era constant la 370 $/t, și în aprilie a crescut la 390 $/t.

Cu toate că pe parcursul lunii martie, prețul la ulei de floarea soarelui în Bazinul Mării Negre a fost în creștere, o analiză a dinamicii prețurilor de export ulei din Republica Moldova, arată o diminuare a acestuia comparativ cu luna februarie (14,63 lei/kg în martie, contra 15,01 lei/kg în februarie). Asta și este motivul pentru care în Republica Moldova prețul de achiziție la floare a stagnat contractele pentru ulei au fost încheiate la un preț mai mic, iar prețul de vânzare a șrotului este și el mai jos comparativ cu România.

Comparativ cu prețurile din Bazinul Mării Negre, prețurile în Republica Moldova rămân competitive, iar industria locală încearcă să-și mențină poziția în piață. Convertit în dolari fără TVA prețul la floarea soarelui atinge 370 $/t la Bălți, iar dacă luăm în calcul costurile de transport de 40 $/t până la Galați, prețul oferit în Republica Moldova la moment este mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.