Uleiul de floarea-soarelui a detronat uleiul de măsline în bucătăriile spaniole, din cauza exploziei preţurilor

Uleiul de floarea-soarelui a detronat uleiul de măsline în bucătăriile din Spania, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, în contextul în care explozia preţurilor i-a forţat pe consumatori să treacă la alternative mai ieftine, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În prima jumătate a acestui an, spaniolii au cumpărat 107 milioane de litri de ulei de măsline de toate tipurile, comparativ cu 179 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui, potrivit Anierac, cea mai mare asociaţie a îmbuteliatorilor de ulei de măsline din Spania.

Până în acest an, uleiul de măsline era cel mai utilizat tip de ulei în gospodăriile spaniole, fiind responsabil pentru 62% din volumele de vânzări în 2023, faţă de 34% pentru uleiul de floarea-soarelui, potrivit Ministerului Agriculturii de la Madrid.

„Este clar că scade consumul de ulei de măsline în Spania. Sunt gospodării care obişnuiau să cumpere numai ulei de măsline şi care acum, pentru prima dată, cumpără atât ulei de floarea-soarelui, cât şi ulei de măsline”, a spus Primitivo Fernandez, purtătorul de cuvânt de la Anierac.

În timp ce volumele de vânzări la ulei de măsline au scăzut cu 18% în prima jumătate a acestui an comparativ cu prima jumătate a anului trecut, volumele de vânzări la ulei de floarea-soarelui au crescut cu 25%.

Datele oficiale arată că, anul trecut, o sticlă de ulei de floarea-soarelui costa, în medie, 1,86 euro litrul, iar cele mai scumpe sortimente de ulei de măsline costă peste şase euro litrul, cu 50% mai mult decât în 2022.

În mod normal, Spania furnizează aproximativ 40% din uleiul de măsline din întreaga lume, însă valurile de secetă din timpul primăverii şi seceta prelungită au redus recolta de măsline din ultimii doi ani, dublând preţurile la uleiul de măsline. Asta a dus preţul acestui aliment de bază în dieta mediteraneană dincolo de mijloacele gospodăriilor din Spania, care trec la uleiul de floarea soarelui mai ieftin, potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii cu privire la tendinţele de consum alimentar în 2023. Conform acestui raport, la finele anului trecut, uleiul de măsline era consumat în principal în gospodăriile din clasa mijlocie şi pătura medie-superioară.

Anul trecut litrul de ulei de măsline extra-virgin se vindea chiar şi cu 14,5 euro în supermarketurile din Spania, unde comercianţii au ajuns să monteze sisteme antifurt pe sticlele cu ulei de măsline.

În luna iunie, guvernul spaniol a redus cota de TVA la uleiul de măsline, în ideea de a-l face mai accesibil, chiar dacă preţurile au mai scăzut uşor pe parcursul acestui an.

Cel mai mare lanţ de supermarketuri din Spania, Mercadona, a redus preţurile la uleiul de măsline cu 25% în acest an şi recent a început să ofere sticle de un litru de ulei de măsline la un preţ mai mic de 7 euro, în încercarea de a-i recuceri pe clienţi, a dezvăluit o sursă din interiorul companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.