Uleiul de măsline s-a scumpit cu 50% în UE. Vor crește prețurile și în Republica Moldova

Preţul uleiului de măsline în Uniunea Europeană era în ianuarie 2024 cu 50% mai ridicat decât în luna similară din 2023, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În ianuarie 2024, toate statele membre UE au raportat majorări anuale ale preţurilor la uleiul de măsline, cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (69% comparativ cu ianuarie 2023), Grecia (67%) şi Spania (63%).

În contrast, cele mai mici creşteri de preţuri s-au înregistrat în România (13%), Irlanda (16%) şi Ţările de Jos (18%).

Preţul uleiului de măsline a explodat în semestrul doi din 2023, cu o creştere de 37% în august (comparativ cu august 2022). Tendinţa s-a accelerat în septembrie (44%) şi octombrie (50%), iar vârful s-a înregistrat în noiembrie 2023 (un avans de 51% faţă de noiembrie 2022). În decembrie s-a înregistrat o uşoară încetinire, preţurile fiind cu 47% mai ridicate (comparativ cu decembrie 2022).

La sfârșitul anului trecut, fermierii greci s-au plâns că producția de măsline în sezonul de toamnă 2023 a fost deosebit de proastă, comparativ cu anii precedenți.

Majoritatea proprietarilor de măslini au remarcat încă din vara anului 2023 că fructele se dezvoltă prost sau lipsesc cu desăvârșire acolo unde erau în exces în anii precedenți.

Problema subproducției, ca și în 2022, a apărut din cauza secetei prelungite, a faptului că „n-a plouat la timp”. În unele regiuni sau insule din Grecia, precum Creta, măslinele au crescut în proporție de 100% subdezvoltate, la dimensiunea unui sâmbure, și sunt imposibil de recoltat sau de folosit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinirea tranziției tinerilor de la studii către piața muncii s-a aflat în centrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii”, organizată în cadrul Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Sergiu Harea, președintele Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Agenda ședinței a inclus prezentarea inițiativei Comisie Europene – Garanția pentru Tineret, un model de politică publică aplicat cu succes în mai multe state europene și din regiune. Acesta presupune oferirea, într-un termen scurt după finalizarea studiilor sau după intrarea în șomaj, a unei oferte concrete de angajare, educație, formare profesională, ucenicie sau stagii de practică.

Experții implicați în programul EU4Youth Faza III au relatat despre conceptul programului Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) și modul în care funcționează la nivel european. În cadrul ședinței au fost analizate bunele practici în implementarea Garanției pentru Tineret, inclusiv exemple relevante din Lituania, care demonstrează eficiența acestui mecanism prin cooperare interinstituțională, servicii personalizate pentru tineri și implicarea activă a angajatorilor. Totodată, a fost prezentat stadiul actual de implementare a Garanției pentru Tineret în Ucraina, oferind perspective utile privind adaptarea acestui instrument în contexte economice și sociale diferite.

De asemenea, discuțiile au abordat stadiul actual al gradului de informare a tinerilor din grupul NEETs în Republica Moldova, fiind analizate măsurile existente și necesitatea consolidării mecanismelor de informare, orientare și sprijin pentru integrarea acestora pe piața muncii.

Sergiu Harea a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării intersectoriale pentru dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și competitive. În acest context, Președintele CCI a menționat că sprijinirea angajării tinerilor și dezvoltarea competențelor reprezintă investiții strategice în viitorul economiei Republicii Moldova.

”Tranziția tinerilor de la sistemul educațional către piața muncii rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova. Mulți tineri întâmpină dificultăți în obținerea primului loc de muncă, din cauza lipsei experienței profesionale, a nepotrivirii competențelor sau a accesului limitat la informații și oportunități de angajare. În acest context, în Republica Moldova au fost inițiate măsuri de sprijin pentru angajarea tinerilor, inclusiv programe naționale de stimulare a angajării tinerilor pentru prima dată în industrii de importanță strategică”, menționează CCI într-un comunicat.

Totodată, a fost subliniată oportunitatea extinderii și lansării unor mecanisme naționale suplimentare de facilitare a angajării tinerilor, aliniate bunelor practici europene.

În încheiere, participanții au concluzionat că Garanția pentru Tineret reprezintă un instrument eficient pentru sprijinirea tranziției tinerilor către piața muncii, iar schimbul de experiență și cooperarea interinstituțională contribuie la consolidarea politicilor de ocupare a tinerilor pe termen mediu și lung.

Ședința precedentă a Grupului de lucru nr. 6 a avut loc la 22 decembrie 2025, în cadrul căreia au fost discutate reformele prioritare în domeniul muncii și protecției sociale în noul context guvernamental, fiind totodată consultat și aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pentru anul 2026, necesar pentru sprijinirea dezvoltării forței de muncă calificate și a condițiilor de muncă moderne.