Uleiul de măsline s-a scumpit cu 50% în UE. Vor crește prețurile și în Republica Moldova

Preţul uleiului de măsline în Uniunea Europeană era în ianuarie 2024 cu 50% mai ridicat decât în luna similară din 2023, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În ianuarie 2024, toate statele membre UE au raportat majorări anuale ale preţurilor la uleiul de măsline, cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (69% comparativ cu ianuarie 2023), Grecia (67%) şi Spania (63%).

În contrast, cele mai mici creşteri de preţuri s-au înregistrat în România (13%), Irlanda (16%) şi Ţările de Jos (18%).

Preţul uleiului de măsline a explodat în semestrul doi din 2023, cu o creştere de 37% în august (comparativ cu august 2022). Tendinţa s-a accelerat în septembrie (44%) şi octombrie (50%), iar vârful s-a înregistrat în noiembrie 2023 (un avans de 51% faţă de noiembrie 2022). În decembrie s-a înregistrat o uşoară încetinire, preţurile fiind cu 47% mai ridicate (comparativ cu decembrie 2022).

La sfârșitul anului trecut, fermierii greci s-au plâns că producția de măsline în sezonul de toamnă 2023 a fost deosebit de proastă, comparativ cu anii precedenți.

Majoritatea proprietarilor de măslini au remarcat încă din vara anului 2023 că fructele se dezvoltă prost sau lipsesc cu desăvârșire acolo unde erau în exces în anii precedenți.

Problema subproducției, ca și în 2022, a apărut din cauza secetei prelungite, a faptului că „n-a plouat la timp”. În unele regiuni sau insule din Grecia, precum Creta, măslinele au crescut în proporție de 100% subdezvoltate, la dimensiunea unui sâmbure, și sunt imposibil de recoltat sau de folosit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie