Uleiul de măsline s-a scumpit cu 50% în UE. Vor crește prețurile și în Republica Moldova

Preţul uleiului de măsline în Uniunea Europeană era în ianuarie 2024 cu 50% mai ridicat decât în luna similară din 2023, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În ianuarie 2024, toate statele membre UE au raportat majorări anuale ale preţurilor la uleiul de măsline, cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (69% comparativ cu ianuarie 2023), Grecia (67%) şi Spania (63%).

În contrast, cele mai mici creşteri de preţuri s-au înregistrat în România (13%), Irlanda (16%) şi Ţările de Jos (18%).

Preţul uleiului de măsline a explodat în semestrul doi din 2023, cu o creştere de 37% în august (comparativ cu august 2022). Tendinţa s-a accelerat în septembrie (44%) şi octombrie (50%), iar vârful s-a înregistrat în noiembrie 2023 (un avans de 51% faţă de noiembrie 2022). În decembrie s-a înregistrat o uşoară încetinire, preţurile fiind cu 47% mai ridicate (comparativ cu decembrie 2022).

La sfârșitul anului trecut, fermierii greci s-au plâns că producția de măsline în sezonul de toamnă 2023 a fost deosebit de proastă, comparativ cu anii precedenți.

Majoritatea proprietarilor de măslini au remarcat încă din vara anului 2023 că fructele se dezvoltă prost sau lipsesc cu desăvârșire acolo unde erau în exces în anii precedenți.

Problema subproducției, ca și în 2022, a apărut din cauza secetei prelungite, a faptului că „n-a plouat la timp”. În unele regiuni sau insule din Grecia, precum Creta, măslinele au crescut în proporție de 100% subdezvoltate, la dimensiunea unui sâmbure, și sunt imposibil de recoltat sau de folosit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Zeci de percheziții au fost efectuate joi, 18 decembrie, de procurorii Parchetului General din România, într-un dosar ce vizează obținerea cetățeniei române pe baza unor acte falsificate, iar printre beneficiarii investigați se numără și cetățeni moldoveni, potrivit informațiilor difuzate de Antena3 CNN. Ancheta scoate la iveală o rețea complexă în care sunt implicați avocați din Baroul București, funcționari publici și intermediari.

Conform sursei citate, aproximativ 40 de percheziții au avut loc în cauze ce vizează infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual, uz de fals, acces ilegal la sisteme informatice și divulgarea de informații confidențiale. Vizate sunt inclusiv instituții din Sectorul 6 al Bucureștiului, în special Serviciul Stării Civile.

Procurorii români susțin că gruparea infracțională, constituită în 2022, ar fi avut acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, de unde ar fi fost obținute sau fabricate acte de stare civilă necesare pentru a demonstra, în mod fals, descendența din foști cetățeni români. Legea permite redobândirea cetățeniei române pentru descendenții până la gradul al III-lea ai cetățenilor români din teritoriile istorice, inclusiv actuala Republică Moldova, însă anchetatorii afirmă că această procedură a fost deturnată prin documente falsificate.

Potrivit Parchetului General, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului investigat. Ulterior, beneficiarii au obținut pașapoarte românești, devenind în mod fraudulos cetățeni ai Uniunii Europene. În total, anchetatorii au identificat cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6.

Antena3 CNN mai notează că în dosar sunt cercetați opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci avocați, 14 funcționari publici și peste 100 de alți suspecți, ancheta fiind în plină desfășurare.