Uleiul de măsline s-a scumpit cu 50% în UE. Vor crește prețurile și în Republica Moldova

Preţul uleiului de măsline în Uniunea Europeană era în ianuarie 2024 cu 50% mai ridicat decât în luna similară din 2023, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În ianuarie 2024, toate statele membre UE au raportat majorări anuale ale preţurilor la uleiul de măsline, cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (69% comparativ cu ianuarie 2023), Grecia (67%) şi Spania (63%).

În contrast, cele mai mici creşteri de preţuri s-au înregistrat în România (13%), Irlanda (16%) şi Ţările de Jos (18%).

Preţul uleiului de măsline a explodat în semestrul doi din 2023, cu o creştere de 37% în august (comparativ cu august 2022). Tendinţa s-a accelerat în septembrie (44%) şi octombrie (50%), iar vârful s-a înregistrat în noiembrie 2023 (un avans de 51% faţă de noiembrie 2022). În decembrie s-a înregistrat o uşoară încetinire, preţurile fiind cu 47% mai ridicate (comparativ cu decembrie 2022).

La sfârșitul anului trecut, fermierii greci s-au plâns că producția de măsline în sezonul de toamnă 2023 a fost deosebit de proastă, comparativ cu anii precedenți.

Majoritatea proprietarilor de măslini au remarcat încă din vara anului 2023 că fructele se dezvoltă prost sau lipsesc cu desăvârșire acolo unde erau în exces în anii precedenți.

Problema subproducției, ca și în 2022, a apărut din cauza secetei prelungite, a faptului că „n-a plouat la timp”. În unele regiuni sau insule din Grecia, precum Creta, măslinele au crescut în proporție de 100% subdezvoltate, la dimensiunea unui sâmbure, și sunt imposibil de recoltat sau de folosit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.