Dnestrovsc: Barajul hidroenergetic renaște, Nistrul ”moare”

Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea, potrivit studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei.

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate.

În prima categorie se înscriu impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin fenomenul de hydropeaking sau efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Totodată, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna râului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

Efectele economice se resimt prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente) pentru mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

O altă categorie de impacturi ale CHN au efecte regulatorii. Astfel, debitele minime au crescut de două ori și este asigurat debitul minim de 100m3/s (ceea ce contribuie la atenuarea efectelor secetei), debitele maxime au fost reduse, încât este atenuat riscul de inundații, are loc reglarea sezonieră a scurgerii de apă.

Însă, nu există siguranța că partea ucraineană va asigura evacuarea permanentă a debitului minim de 100 m3/s și nu au putut fi demonstrate pierderile de apă prin infiltrație, volumul infiltrațiilor, impactul asupra apelor subterane, creșterea riscului de exces de umiditate în zonele învecinate, nerespectarea părții de operare a CHN (erori umane, tehnice).

Studiul confirmă științific faptul că întreg CHN are un impact semnificativ asupra mediului, iar acest impact, conform reglementărilor naționale și internaționale din domeniul protecției mediului, trebuie eliminat sau compensat. Astfel, Ministerul Mediului va deține mijloacele necesare pentru luarea unor măsuri concrete, atât prin dezvoltarea politicilor de dezvoltare națională și locală, cât și în cooperare cu partenerii ucraineni”, a declarat secretara de stat din cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

#hidrocentrală #Energie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kremlinul le propune agenților FSB salarii de opt ori mai mari decât în mod normal, dar majoritatea refuză să fie detașați în zonele ocupate de ruși în Ucraina. O situație asemănătoare se regăsește și în armata rusă, unde se caută voluntari din rândul civililor care nu au nicio pregătire militară.

În ciuda salariilor de opt ori mai mari decât în mod normal, agenții FSB ruși refuză, categoric, să fie detașați în zonele din Ucraina ocupate de Rusia.

Moscova are nevoie urgentă atât de agenți de informații regulate, cât și de agenți de informații militare pentru a-și impune dominația în cele două „republici populare” din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk, dar și în regiunile Kherson, Zaporozhzhia și Harkov.

Pentru a evita astfel de detașări, agenții FSB obțin certificate medicale de la medici, ceea ce le permite să rămână în localitățile de origine.

O sursă din FSB a declarat că nu există niciun interes pentru o detașare în zonele ocupate de ruși în Ucraina. „Am sunat 200 de oameni [pensionari] și doar trei au spus că se vor gândi la asta. Asta în ciuda promisiunilor de plăți și beneficii uriașe”, a declarat sursa.

În ciuda salariului ce poate ajunge până la 5.000 de lire sterline pe lună, majoritatea agenților refuză oferta venită din partea Kremlinului. „Departamentele de personal îi cheamă în mod activ pe foștii angajați, chiar și pe cei concediați pe motive de discreditare”, se arată în raportorul Kremlinului.

Lipsa de loialitate față de Vladimir Putin din partea agenților de informații reflectă clar o reticență din partea lor de a fi transferați în teritoriile cucerite de ruși.

Unii dintre cei care au acceptat oferta venită de la Moscova susțin că sunt „epuizați”, după ce timp de jumătate de an au avut sarcini intensive, iar vacanțele lor au fost anulate în timpul războiului. De altfel, Kremlin a recrutat prizonieri neantrenați și civili, care au fost trimiși să lupte, pe front, împotriva armatei ucrainene, scrie mirror.co.uk.

La începutul lunii iulie, închisorile și companiile din Rusia au anunțat că recrutează voluntari care vreau să lupte în Ucraina. Deținuții care acceptă acest lucru pot beneficia de amnistii, dar și de bani în plus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#FSB #Ucraina #Putin