Dnestrovsc: Barajul hidroenergetic renaște, Nistrul ”moare”

15 Sept. 2021, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Sept. 2021, 10:08 // Actual //  bani.md

Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea, potrivit studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei.

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate.

În prima categorie se înscriu impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin fenomenul de hydropeaking sau efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Totodată, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna râului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

Efectele economice se resimt prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente) pentru mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

O altă categorie de impacturi ale CHN au efecte regulatorii. Astfel, debitele minime au crescut de două ori și este asigurat debitul minim de 100m3/s (ceea ce contribuie la atenuarea efectelor secetei), debitele maxime au fost reduse, încât este atenuat riscul de inundații, are loc reglarea sezonieră a scurgerii de apă.

Însă, nu există siguranța că partea ucraineană va asigura evacuarea permanentă a debitului minim de 100 m3/s și nu au putut fi demonstrate pierderile de apă prin infiltrație, volumul infiltrațiilor, impactul asupra apelor subterane, creșterea riscului de exces de umiditate în zonele învecinate, nerespectarea părții de operare a CHN (erori umane, tehnice).

Studiul confirmă științific faptul că întreg CHN are un impact semnificativ asupra mediului, iar acest impact, conform reglementărilor naționale și internaționale din domeniul protecției mediului, trebuie eliminat sau compensat. Astfel, Ministerul Mediului va deține mijloacele necesare pentru luarea unor măsuri concrete, atât prin dezvoltarea politicilor de dezvoltare națională și locală, cât și în cooperare cu partenerii ucraineni”, a declarat secretara de stat din cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

15 Iun. 2026, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2026, 15:23 // Actual //  bani.md

Republica Moldova își propune să accelereze dezvoltarea economică prin reducerea birocrației, digitalizarea serviciilor și promovarea reușitelor antreprenorilor moldoveni. Toate – în cadrul programului guvernamental „Reușim”. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Eugen Osmochescu în cadrul dezbaterii publice „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, Guvernul își propune și extinderea investițiilor în afara marilor centre urbane. În acest context, până la sfârșitul anului 2027 urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale.

Referindu-se la programul guvernamental „Reușim”, Eugen Osmochescu a menționat că inițiativa urmărește să creeze condiții mai favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Potrivit oficialului, programul este construit pe trei direcții principale.

„Prima componentă vizează digitalizarea, a doua – reducerea aspectelor birocratice în raportul dintre stat și mediul de afaceri, a treia componentă vizează reușitele noastre. În 2026 ne propunem economii pentru sectorul privat de 5 miliarde de lei. Nu este doar efortul ministerului nostru, ci a tuturor autorităților care trebuie să diminueze din povara de pe mediul de afaceri”, a explicat ministrul dezvoltării economice și digitalizării.

Eugen Osmochescu a declarat că industria, agricultura și tehnologiile informaționale sunt domeniile cu cel mai mare potențial de creștere, iar dezvoltarea infrastructurii industriale în teritoriu reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. În acest context, urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale, menite să stimuleze activitatea economică în regiuni.

„În 2025 componenta industrială a avut o creștere semnificativă, comparativ cu alți ani. Am identificat trei vehicule de dezvoltare economică: industria, sectorul agricol și sectorul TIC. În perioada 2026-2027 ne propunem lansarea a patru platforme multifuncționale industriale. De ce sunt importante aceste platforme industriale? E vorba de dezvoltarea în afara orașelor mari. În afara municipiilor Chișinău, Cahul și Bălți. Platformele multifuncționale sunt create împreună cu autoritățile publice locale, prin atragerea investițiilor în localități și prin crearea unui ecosistem în jurul acestor platforme”, a precizat vicepremierul.

Potrivit lui, există deja exemple concrete care demonstrează eficiența dezvoltării economice regionale. Acesta a evidențiat rezultatele obținute în crearea clusterelor economice. „Avem deja unele rezultate. Împreună cu partenerii de dezvoltare am reușit dezvoltarea clusterelor economice care, la fel, sunt în afara orașelor mari și care cuprind și regiuni din stânga Nistrului”, a mai spus Eugen Osmochescu.

Dezbaterea publică „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități” este ediția a 351-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.