Ultima rută locală a Moldovei, Chișinău–Ungheni, se scumpește pentru pasageri în mijlocul crizei Căilor Ferate

Administrația Căilor Ferate din Moldova (CFM) a anunțat majorarea prețului biletelor pe ruta Chișinău–Ungheni, decizia fiind justificată de dificultățile financiare grave ale instituției. CFM se confruntă cu datorii de peste 160 de milioane de lei și întârzieri în plata salariilor angajaților.

Deși trenul de pe această rută are frecvente defecțiuni și oferă condiții de călătorie precare, el rămâne esențial pentru aproximativ 300 de pasageri zilnici. Majoritatea acestora sunt lucrători din domeniul feroviar sau persoane cu venituri reduse, pentru care trenul reprezenta până acum o opțiune accesibilă de transport, scrie TVR Moldova.

Trenul Chișinău–Ungheni este ultimul tren local care mai funcționează în Republica Moldova, după ce rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Tighina au fost suspendate. Majorarea tarifelor ar putea pune și mai multă presiune pe pasageri, într-un context economic dificil.

Autoritățile feroviare nu au specificat dacă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în ciuda creșterii tarifelor. Situația reflectă criza profundă în care se află CFM, o instituție vitală pentru mobilitatea cetățenilor, dar afectată de ani de probleme financiare și administrative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpre #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele de gaze ale Europei se golesc rapid pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, iar nivelul de umplere a ajuns la cel mai redus prag din ultimii cinci ani. La 9 februarie, stocurile medii din Uniunea Europeană erau de doar 36%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în condițiile în care sezonul rece nu s-a încheiat.

Situația este și mai dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. Germania avea depozitele umplute în proporție de 26%, iar Olanda doar 18%. România se află peste media europeană, cu un grad de umplere de aproximativ 45%, echivalentul a circa 1,45 miliarde de metri cubi de gaze.

De la începutul sezonului rece și până la începutul lunii februarie, în Europa au fost retrase din depozite aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă că aproape toate volumele injectate vara trecută au fost deja consumate. Dacă temperaturile scăzute persistă, extracțiile ar putea continua cel puțin încă o lună.

Autoritățile germane dau asigurări că aprovizionarea este, deocamdată, sigură, datorită importurilor prin conducte din Norvegia și a infrastructurii LNG dezvoltate în ultimii ani. Totuși, specialiștii avertizează că adevărata provocare va veni la primăvară, când depozitele vor trebui reumplute de la niveluri foarte scăzute.

Reumplerea va fi mai dificilă în contextul în care Uniunea Europeană continuă reducerea dependenței de gazele rusești. Noile măsuri prevăd limitarea importurilor în baza contractelor pe termen scurt chiar din acest an, ceea ce va pune presiune suplimentară pe piață și, implicit, pe prețuri.

Înainte de 2022, Rusia asigura până la 40-45% din importurile de gaze ale UE. În prezent, ponderea a scăzut la aproximativ 13%, pe fondul diversificării surselor de aprovizionare.