Ultima rută locală a Moldovei, Chișinău–Ungheni, se scumpește pentru pasageri în mijlocul crizei Căilor Ferate

Administrația Căilor Ferate din Moldova (CFM) a anunțat majorarea prețului biletelor pe ruta Chișinău–Ungheni, decizia fiind justificată de dificultățile financiare grave ale instituției. CFM se confruntă cu datorii de peste 160 de milioane de lei și întârzieri în plata salariilor angajaților.

Deși trenul de pe această rută are frecvente defecțiuni și oferă condiții de călătorie precare, el rămâne esențial pentru aproximativ 300 de pasageri zilnici. Majoritatea acestora sunt lucrători din domeniul feroviar sau persoane cu venituri reduse, pentru care trenul reprezenta până acum o opțiune accesibilă de transport, scrie TVR Moldova.

Trenul Chișinău–Ungheni este ultimul tren local care mai funcționează în Republica Moldova, după ce rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Tighina au fost suspendate. Majorarea tarifelor ar putea pune și mai multă presiune pe pasageri, într-un context economic dificil.

Autoritățile feroviare nu au specificat dacă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în ciuda creșterii tarifelor. Situația reflectă criza profundă în care se află CFM, o instituție vitală pentru mobilitatea cetățenilor, dar afectată de ani de probleme financiare și administrative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpre #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.