Ultima rută locală a Moldovei, Chișinău–Ungheni, se scumpește pentru pasageri în mijlocul crizei Căilor Ferate

Administrația Căilor Ferate din Moldova (CFM) a anunțat majorarea prețului biletelor pe ruta Chișinău–Ungheni, decizia fiind justificată de dificultățile financiare grave ale instituției. CFM se confruntă cu datorii de peste 160 de milioane de lei și întârzieri în plata salariilor angajaților.

Deși trenul de pe această rută are frecvente defecțiuni și oferă condiții de călătorie precare, el rămâne esențial pentru aproximativ 300 de pasageri zilnici. Majoritatea acestora sunt lucrători din domeniul feroviar sau persoane cu venituri reduse, pentru care trenul reprezenta până acum o opțiune accesibilă de transport, scrie TVR Moldova.

Trenul Chișinău–Ungheni este ultimul tren local care mai funcționează în Republica Moldova, după ce rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Tighina au fost suspendate. Majorarea tarifelor ar putea pune și mai multă presiune pe pasageri, într-un context economic dificil.

Autoritățile feroviare nu au specificat dacă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în ciuda creșterii tarifelor. Situația reflectă criza profundă în care se află CFM, o instituție vitală pentru mobilitatea cetățenilor, dar afectată de ani de probleme financiare și administrative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpre #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.