Ultimele picături: Bruxelles-ul vrea să taie complet petrolul rusesc din UE până în 2025

Comisia Europeană intenționează să introducă taxe vamale pe importurile de petrol rusesc către statele membre, în special către Ungaria și Slovacia, cu scopul de a elimina complet dependența de țițeiul rusesc până la sfârșitul anului 2025. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că măsura urmărește „să pună capăt resturilor de petrol și gaze care mai ajung din Rusia în UE”.

Decizia vine în contextul presiunilor externe și interne. Președintele SUA, Donald Trump, a cerut recent, inclusiv de la tribuna Adunării Generale a ONU, încetarea imediată a achizițiilor de resurse energetice rusești. „Trump are perfectă dreptate”, a declarat von der Leyen, menționând că veniturile Moscovei din combustibili fosili „alimentează războiul lui Putin”.

În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care continuă să cumpere petrol rusesc, beneficiind de derogări după embargoul impus în decembrie 2022. Potrivit Centrului pentru Cercetări în Energie și Aer Curat, dependența Budapestei de petrolul rusesc a crescut de la 61% în 2021 la 86% în 2024, iar Slovacia rămâne aproape 100% dependentă de aceste livrări.

Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a respins criticile europene, declarând că țara sa nu dispune de infrastructura necesară pentru alternative energetice și a catalogat oficialii de la Bruxelles drept „fanatici cu care nu se poate purta un dialog rațional”.

Conform datelor oficiale, ponderea petrolului rusesc în importurile UE a scăzut de la 26% înainte de război la doar 3% în 2024, iar livrările de gaz au coborât de la 155 miliarde m³ în 2021 la circa 55 miliarde m³ anul trecut. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vrea accelerarea calendarului: dacă anterior planul prevedea renunțarea treptată până în 2027, noul obiectiv este eliminarea completă a petrolului rusesc până la finalul lui 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 o schimbare clară de structură a exporturilor agroindustriale, cu un accent tot mai mare pe exportul de materie primă, în detrimentul produselor procesate. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, care examinează exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie–ianuarie, pe mai multe sezoane.

Potrivit analizei, în sezonul curent volumul exportat de floarea-soarelui ca materie primă a atins un maxim istoric de 518.088 tone, în creștere puternică față de sezonul precedent și peste nivelurile tuturor anilor anteriori. Evoluția confirmă capacitatea Moldovei de a livra cantități mari pe piețele externe, însă scoate în evidență și dependența tot mai accentuată de exportul de semințe brute.

În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui și șrot au înregistrat o revenire după colapsul sever din sezonul 2024–2025, dar rămân sub potențialul demonstrat în anii în care industria de procesare funcționa la capacitate normală. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, au fost exportate 65.777 tone de ulei și 55.365 tone de șrot, volume superioare celor din sezonul precedent, dar aproximativ la jumătate din nivelurile atinse în sezonul 2023–2024.

Analiza evidențiază și o modificare importantă a raportului dintre exportul de materie primă și cel de produse procesate. Dacă în sezonul precedent doar 6% din floarea-soarelui exportată părăsea țara sub formă procesată, iar 94% ca semințe brute, în sezonul 2025–2026 ponderea produselor procesate a urcat la 23%, în timp ce 77% din volum a fost exportat ca materie primă. Deși această evoluție indică o ușoară redresare a procesării interne, structura exporturilor rămâne dominată de semințe.

Din punct de vedere valoric, contrastul este și mai pronunțat. Veniturile obținute din exportul florii-soarelui ca materie primă au atins 5,78 miliarde lei în sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, un nou maxim istoric. În același timp, exporturile de ulei și șrot au generat circa 1,68 miliarde lei, în creștere față de sezonul precedent, când industria de procesare a adus doar 186 milioane lei, dar mult sub nivelurile din anii de vârf.

Pentru comparație, în sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, produsele procesate aduceau în economie peste 2,56 miliarde lei, iar în sezonul 2022–2023 chiar 3,4 miliarde lei, depășind atunci valoarea exporturilor de materie primă. În sezonul curent, raportul s-a inversat net în favoarea semințelor brute, ceea ce arată că valoarea adăugată este captată în mare parte în afara țării.

Cumulat, sub formă de floarea-soarelui ca materie primă, ulei și șrot, din Republica Moldova au fost exportate deja în sezonul curent aproximativ 670 de mii de tone de floarea-soarelui echivalent, un ritm considerat foarte accelerat. Estimările indică faptul că în stocuri ar mai rămâne circa 300 de mii de tone, volum care va continua să pună presiune atât pe deciziile de vânzare ale fermierilor, cât și pe capacitatea industriei de procesare de a absorbi materia primă rămasă.

În ansamblu, sezonul 2025–2026 consolidează poziția Republicii Moldova ca furnizor regional important de floarea-soarelui ca materie primă, dar readuce în prim-plan provocarea strategică majoră a sectorului: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată generată de această cultură-cheie să rămână în economia națională.