„Ultimul haiduc” de Tiraspol atacă Ucraina: Singur împotriva tuturor

Urmele atacurilor produse luni și marți în Transnistria duc spre Ucraina, afirmă liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Potrivit lui, zona separatistă și-a menținut neutralitate de la începutul războiului din țara vecină și a declarat în mod deschis că nu planifică ofensive peste hotar, scrie realitatea.md

De asemenea, Krasnoselki a reiterat că în regiune sunt circa 25.000 de refugiați ucraineni. Acest susține că ei primesc sprijinul corespunzător din partea responsabililor transnistreni.

„Presupun că cei care au organizat acest atac au scopul de a târî Transnistria în conflict. Și pot spune cu încredere că nu va funcționa. Transnistria se va putea apăra. Cu siguranță îi vom găsi pe toți cei care sunt complici la aceste acte criminale. Dar nu va funcționa pentru a ne atrage într-un conflict. Sse vor lua măsuri pentru întărirea protecției ordinii și siguranței publice. Cetățenii și vehiculele vor fi verificate. Rog locuitorii republicii noastre să trateze aceste măsuri cu înțelegere. Sunt necesare pentru a vă proteja viața și sănătatea, pentru a proteja întreaga Transnistrie.

De asemenea, vreau să mă adresez conducerii Ucrainei. Vă rog să investigați aceste fapte de deplasare ilegală a anumitor grupuri militante și comiterea de acte teroriste de către acestea aici, pe teritoriul Transnistriei. În plus, vreau să mă adresez conducerii Republicii Moldova. Nu cedați provocărilor, nu lăsați Moldova să fie atrasă în agresiune împotriva Transnistriei.

Fac un apel către cetățenii din Transnistria. Nu intrați în panică, nu ascultați știri false, zvonuri, bârfe, insinuări. Vom păstra pacea în Transnistria. Vom găsi și pedepsi pe toți cei responsabili pentru aceste atacuri teroriste”, declară liderul separatist, citat de presa regională.

Luni și marți, în stânga Nistrului au avut loc mai multe atacuri. Explozii s-au produs la așa-numitul minister al Securității de la Tiraspol, au fost doborâte antene și atacate obiective militare. Inițial, Biroul de Reintegrare califica acțiunile drept „provocări”, apoi Maia Sandu a precizat că de vină s-ar face forțe din interiorul Transnistriei, care optează pentru război.

Luni seara Kievul publica un document care arată că administrația separatistă ar fi știut din timp despre evenimentele în cauză. Pe de altă parte, transnistrenii cred că de responsabili de cele întâmplate ar fi ucrainenii.

Rusia a punctat că urmărește evenimentele din regiune. De asemenea, și europenii nu au fost vocali, menționând doar că sunt îngrijorați de situația din Ucraina și din teritoriile adiacente. Între timp, la punctele de control s-au format rânduri. Unele surse vehiculează că mai mulți locuitorii ai regiunii ar aștepta ca să se refugieze pe teritoriul controlat constituțional, iar altele afirmă că motivul ar fi însăprirea controalelor.

#acuză #krasnoselski #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.