Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei va închide 52 de locații

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial, scrie ZF.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis 40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.

Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

#Galeria Karstadt Kaufhof #magazine universale #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor din Bazinul Mării Negre traversează o fază de evoluție laterală, cu accente clare de slăbiciune, iar grâul este cultura care reflectă cel mai fidel starea de suprasaturare a pieței globale, arată analiza economistului Iurie Rija.

În ultima lună, contractele futures pentru grâu pe bursa Euronext–MATIF s-au corectat de la 190 la 185 euro pe tonă, în timp ce majoritatea contractelor au înregistrat scăderi între 1,25% și 1,75%. Presiunea vine din combinația dintre așteptările privind recolte mai mari în mai multe regiuni-cheie și nivelurile ridicate ale stocurilor globale, care limitează orice tentativă de revenire a prețurilor pe termen scurt.

În regiunea Mării Negre, Ucraina continuă să influențeze negativ dinamica prețurilor. Activitatea comercială redusă, interesul slab al importatorilor și constrângerile logistice și energetice mențin grâul pe o traiectorie descendentă. În porturile din zona Odesa, grâul furajer este cotat la 209–216 dolari pe tonă CPT, iar în porturile dunărene la 208–214 dolari pe tonă CPT, niveluri în scădere cu până la 4 dolari pe tonă. În acest context, unele companii au suspendat temporar achizițiile, anticipând noi ajustări de preț.

Presiunea este amplificată de oferta agresivă a Rusiei la export și de competitivitatea tot mai mare a grâului argentinian, după reducerea taxelor la export. În paralel, Canada și Australia anticipează recolte abundente pentru 2026, menținând piața globală într-o stare de suprasaturare.

Efectele se resimt direct și în Republica Moldova. Grâul este singura cultură cerealieră care a înregistrat o scădere a prețurilor la export, de la 3,61 lei/kg în sezonul 2024/2025 la 3,55 lei/kg în sezonul 2025/2026. La nivel de gospodărie, prețurile au coborât la 3,15–3,30 lei/kg, cu 5 bani mai puțin față de luna noiembrie.

La Giurgiulești, grâul se tranzacționează la 3,45–3,50 lei/kg, în centru la circa 3,20 lei/kg, iar în nord la aproximativ 3,10 lei/kg. Stocurile interne rămân ridicate, iar cererea slabă, ceea ce limitează perspectivele de creștere a prețurilor. La export, grâul moldovenesc este cotat FOB Giurgiulești la 205–208 dolari pe tonă, deprecierea dolarului reducând suplimentar echivalentul în lei pentru fermieri.

Pe segmentul oleaginoaselor, rapița urmează aceeași dinamică laterală. Contractele MATIF pentru scadența februarie au coborât la 469 euro pe tonă, de la 485 euro. În Moldova, majoritatea fermierilor au vândut deja rapița la prețuri mai bune, iar stocurile rămase sunt limitate. Pentru sezonul 2025/2026, producția este estimată între 350 și 400 de mii de tone, pe fondul extinderii suprafețelor cultivate.

Spre deosebire de grâu, orzul a înregistrat o creștere de circa 20 de bani/kg față de noiembrie, ajungând la 3,80 lei/kg la Giurgiulești, pe fondul unei oferte interne limitate.

Porumbul rămâne una dintre cele mai stabile culturi, susținut de constrângerile de ofertă și de costurile ridicate de uscare, generate de umiditatea mare a recoltei. Prețurile au crescut cu circa 10 bani/kg, până la 3,60 lei/kg în port și 3,30 lei/kg în centru.

Piața florii-soarelui rămâne cea mai fermă din actualul sezon agricol. Prețurile sunt susținute de cotațiile ridicate ale uleiului la nivel internațional și de oferta mai redusă din Bazinul Mării Negre. În Moldova, floarea-soarelui se vinde între 10,20 și 10,65 lei/kg, fără semnale de scădere pe termen scurt.

În ansamblu, sezonul este considerat reușit pentru fermieri, însă analiza subliniază problemele structurale ale industriei de procesare, care nu și-a revenit nici pe jumătate față de anii de vârf.

Un capitol separat al analizei vizează transportul cerealelor. După un start promițător al sezonului, majorarea tarifelor feroviare cu 7% din octombrie a dus la prăbușirea ponderii transportului feroviar în exporturi, de la aproape 30% în vară la doar 5% în octombrie. Costurile indirecte și reorganizarea stațiilor au făcut ca, în multe cazuri, transportul feroviar să ajungă la paritate sau chiar peste costul rutier.

Potrivit economistului, în aceste condiții calea ferată își pierde rolul de instrument de optimizare a costurilor, iar orientarea tot mai mare către transportul rutier riscă să afecteze pe termen lung competitivitatea exporturilor agricole și prețurile obținute de fermieri.