Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei va închide 52 de locații

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial, scrie ZF.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis 40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.

Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

#Galeria Karstadt Kaufhof #magazine universale #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.