Umilință maximă pentru Moldova! Cetățenii vor plăti din buzunar pentru justiția putred de coruptă

Republica Moldova urmează să achite 22,5 milioane de euro pentru condamnările din 2022 pronunțate de CEDO. Din anul 1997 au fost pronunțate 575 de hotărâri.

Cel mai multe condamnări – 30% se referă la violarea unui proces echitabil.

Alte violări țin de încălcarea dreptului la protecția proprietății și, potrivit CRJM, chiar dacă acestea nu sunt în număr foarte mare, ele sunt extrem de costisitoare. O altă încălcare se referă la dreptul la libertate și siguranță și aceste cazuri denotă modul în care judecătorii din Moldova aplică arestul. „Curtea Europeană spune că frecvent aceste proceduri, adică arestările, sunt prost motivate. Iar regula generală este că dacă nu sunt motive, persoana trebuie să fie lăsată în libertate”, a menționat directorul interimar al CRJM, Vladislav Gribincea.

Pe parcursul anului 2022, cetățenii moldoveni au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului 642 de cereri, cu 12 plângeri mai mult decât în anul 2021. După numărul de adresări pe cap de locuitor, Republica Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei – înregistrând un anti-record.

Justiția din Republica Moldova este acuzată de corupție și decizii în favoarea unor grupuri de interese, în condițiile în care hoții care au delapidat Republica Moldova sunt la libertate. Este vorba de persoane conectate la furtul miliardului și delapidarea mai multor companii de stat care au fost conectate la diferite scheme din off shore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#condamnari #justiție #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).