Umilință maximă pentru Moldova! Cetățenii vor plăti din buzunar pentru justiția putred de coruptă

Republica Moldova urmează să achite 22,5 milioane de euro pentru condamnările din 2022 pronunțate de CEDO. Din anul 1997 au fost pronunțate 575 de hotărâri.

Cel mai multe condamnări – 30% se referă la violarea unui proces echitabil.

Alte violări țin de încălcarea dreptului la protecția proprietății și, potrivit CRJM, chiar dacă acestea nu sunt în număr foarte mare, ele sunt extrem de costisitoare. O altă încălcare se referă la dreptul la libertate și siguranță și aceste cazuri denotă modul în care judecătorii din Moldova aplică arestul. „Curtea Europeană spune că frecvent aceste proceduri, adică arestările, sunt prost motivate. Iar regula generală este că dacă nu sunt motive, persoana trebuie să fie lăsată în libertate”, a menționat directorul interimar al CRJM, Vladislav Gribincea.

Pe parcursul anului 2022, cetățenii moldoveni au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului 642 de cereri, cu 12 plângeri mai mult decât în anul 2021. După numărul de adresări pe cap de locuitor, Republica Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei – înregistrând un anti-record.

Justiția din Republica Moldova este acuzată de corupție și decizii în favoarea unor grupuri de interese, în condițiile în care hoții care au delapidat Republica Moldova sunt la libertate. Este vorba de persoane conectate la furtul miliardului și delapidarea mai multor companii de stat care au fost conectate la diferite scheme din off shore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#condamnari #justiție #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.