Un consorţiu norvegian vrea să cumpere 51% din divizia OMV

Un consorţiu din care face parte grupul energetic norvegian Aker a făcut o ofertă nesolicitată de a cumpăra un pachet majoritar din activităţile de explorare şi producţie ale grupului austriac OMV, potrivit unui articol publicat marţi în cotidianul austriac Kurier, confirmat de o sursă din industrie pentru Reuters.

Acest consorţiu, care cuprinde Aker ASA, firma mamă a celui de-al doilea mare producător de gaze din Norvegia, Aker BP, precum şi traderul global de mărfuri Trafigura şi fondul de investiţii Bluewater, şi-a exprimat interesul de a cumpăra 51% din divizia E&P a OMV, susţine Kurier care adaugă faptul că oferta consorţiului estimează valoarea unui pachet de 51% din divizia de E&P a OMV undeva între 5,5 şi 7 miliarde de dolari.

Publicaţia austriacă precizează că oferta nu include divizia OMV Petrom şi nici operaţiunile de explorare şi producţie ale OMV din Rusia.

O sursă din industria de petrol şi gaze a confirmat pentru Reuters că există un interes din partea consorţiului norvegian pentru divizia de explorare şi producţie a ONV dar susţine că firma Aker BP face parte din acest consorţiu, mai degrabă decât Aker ASA.

Atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters susţin că acest consorţiu a spus că este capabil să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze a Austriei, o prioritate pentru Guvernul austriac, care deţine 31,5% din OMV. Cu toate acestea, atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters au precizat că nu este clar cum anume intenţionează consorţiul norvegian să livreze gaze Austriei, o ţară fără ieşire la mare, care se străduieşte să pună capăt dependenţei sale puternice de gazele naturale ruseşti. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Austria obţinea 80% din gazele sale din Rusia.

Grupul OMV a confirmat că a primit o scrisoare prin care consorţiul îşi exprimă interesul pentru activitatea sa de E&P.

„În condiţiile în care OMV este în proces de analiză a portofoliului său ca parte a implementării strategiei sale, am răspuns că nu putem discuta serios în acest moment”, a spus un purtător de cuvânt al OMV.

#consortiu norvegian #OMV #petrom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.