Un consorţiu norvegian vrea să cumpere 51% din divizia OMV

Un consorţiu din care face parte grupul energetic norvegian Aker a făcut o ofertă nesolicitată de a cumpăra un pachet majoritar din activităţile de explorare şi producţie ale grupului austriac OMV, potrivit unui articol publicat marţi în cotidianul austriac Kurier, confirmat de o sursă din industrie pentru Reuters.

Acest consorţiu, care cuprinde Aker ASA, firma mamă a celui de-al doilea mare producător de gaze din Norvegia, Aker BP, precum şi traderul global de mărfuri Trafigura şi fondul de investiţii Bluewater, şi-a exprimat interesul de a cumpăra 51% din divizia E&P a OMV, susţine Kurier care adaugă faptul că oferta consorţiului estimează valoarea unui pachet de 51% din divizia de E&P a OMV undeva între 5,5 şi 7 miliarde de dolari.

Publicaţia austriacă precizează că oferta nu include divizia OMV Petrom şi nici operaţiunile de explorare şi producţie ale OMV din Rusia.

O sursă din industria de petrol şi gaze a confirmat pentru Reuters că există un interes din partea consorţiului norvegian pentru divizia de explorare şi producţie a ONV dar susţine că firma Aker BP face parte din acest consorţiu, mai degrabă decât Aker ASA.

Atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters susţin că acest consorţiu a spus că este capabil să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze a Austriei, o prioritate pentru Guvernul austriac, care deţine 31,5% din OMV. Cu toate acestea, atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters au precizat că nu este clar cum anume intenţionează consorţiul norvegian să livreze gaze Austriei, o ţară fără ieşire la mare, care se străduieşte să pună capăt dependenţei sale puternice de gazele naturale ruseşti. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Austria obţinea 80% din gazele sale din Rusia.

Grupul OMV a confirmat că a primit o scrisoare prin care consorţiul îşi exprimă interesul pentru activitatea sa de E&P.

„În condiţiile în care OMV este în proces de analiză a portofoliului său ca parte a implementării strategiei sale, am răspuns că nu putem discuta serios în acest moment”, a spus un purtător de cuvânt al OMV.

#consortiu norvegian #OMV #petrom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.