Un expert spulberă visele autorităților: Energia de la soare și vânt nu va rezolva criza energetică

24 Ian. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Discuțiile în jurul energiei regenerabile a stârnit și stârnește interesul opiniei publice. Iar acestea s-au intensificat, în mod special pe fundalul crizei de gaze din ultima perioadă. Subiectul este tot mai des abordat pe rețele de socializare și în mass media. În acest context, agrofarm.md a discutat cu expertul în energie regenerabilă, Nicolae Zaharia despre potențialul Republicii Moldova de a produce energie regenerabilă.

Nicolae Zaharia consideră că energia de la soare și vânt nu va rezolva criza energetică. Amintim că, autoritățile din Republica Moldova, vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern în data de 7 decembrie 2021.

„Propun să fim raționali! Panourile solare sau turbinele eoliene luate separat nu vor rezolva criza energetică. Și explicația e simplă. Vă propun să ne închipuim că suntem consumatori și ne dorim ca în momentul în care am pornit un echipament electric, acesta să funcționeze. Cu părere de rău, panourile fotovoltaice solare generează energie doar când este radiație solară, adică în perioada luminoasă a zilei și atunci când nu avem nori pe cer. Respectiv, pentru ca echipamentul necesar să poată funcționa și atunci când nu avem radiație solară, trebuie să existe o altă sursă de generare a energiei, care să acopere deficitul creat. În consecință, avem nevoie de un generator care să lucreze permanent, și care să nu depindă de factori externi, precum radiația solară sau de viteza vântului (în cazul eolienelor). Într-un scenariu ideal, această dilemă poate fi rezolvată odată cu implementarea unui mix variat de tehnologii, care să valorifice energia regenerabilă. Doar că acest lucru nu este posibil să se întâmple peste noapte, deoarece tehnologiile sunt scumpe și în condițiile Republicii Moldova, implementarea lor ar fi mai puțin fezabilă. Avem nevoie de timp și de o strategie actualizată, urmată de planuri de acțiuni care să descrie cu lux de amănunte ce și unde urmează să facem pentru a genera energie verde la costuri optime. Mai mult decât atât, aceste planuri ar trebui să dispună de acoperire financiară, astfel încât să se transforme în proiecte reale în perioada planificată inițial.”, a declarat Nicolae Zaharia.

Potrivit lui Nicolae Zaharia, în prezent, cadrul normativ privitor la energia regenerabilă este actualizat, iar antreprenorii sunt încurajați să investească în această direcție.

„Cadrul normativ este la un nivel suficient de actualizat. Avem o strategie energetică până în 2030, de asemenea, avem și  un Plan Național de Acțiuni privind Energia Regenerabilă (PNAER). În prezent, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale dezvoltă un Plan Național de Acțiuni în domeniul Energiei și Climei. Toate aceste documente de politici indică soluții care ar putea ajuta țara noastră să depindă mai puțin de gazele naturale importate. De asemenea, avem scheme de suport pentru generarea energiei electrice din surse alternative, care oferă câteva scenarii avantajoase pentru antreprenori de a investi în acest domeniu.”

De asemenea, expertul consideră că țara noastră trebuie să se asigure cu mai multe surse de procurare a energiei.

„În contextul crizei gazelor naturale, necesitatea identificării unor alternative viabile devine tot mai evidentă, iar când apare un deficit de resurse, prevalează întrebarea despre preț, pe care trebuie să îl plătim, dacă nu ne diversificăm consumul. Personal, eu cred că toată discuția despre gazele naturale reprezintă un element de presiune economică, poate și politică. Iar, dacă vrem să nu mai nimerim în astfel de situații, în care să fim ușor șantajabili, ar trebui să ne asigurăm că avem mai multe surse de unde procurăm energie. Anume această libertate de a alege sursele din care vrem să alimentăm cu energie întreaga țară și reprezintă independența energetică.”

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!