Un expert spulberă visele autorităților: Energia de la soare și vânt nu va rezolva criza energetică

24 Ian. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Discuțiile în jurul energiei regenerabile a stârnit și stârnește interesul opiniei publice. Iar acestea s-au intensificat, în mod special pe fundalul crizei de gaze din ultima perioadă. Subiectul este tot mai des abordat pe rețele de socializare și în mass media. În acest context, agrofarm.md a discutat cu expertul în energie regenerabilă, Nicolae Zaharia despre potențialul Republicii Moldova de a produce energie regenerabilă.

Nicolae Zaharia consideră că energia de la soare și vânt nu va rezolva criza energetică. Amintim că, autoritățile din Republica Moldova, vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern în data de 7 decembrie 2021.

„Propun să fim raționali! Panourile solare sau turbinele eoliene luate separat nu vor rezolva criza energetică. Și explicația e simplă. Vă propun să ne închipuim că suntem consumatori și ne dorim ca în momentul în care am pornit un echipament electric, acesta să funcționeze. Cu părere de rău, panourile fotovoltaice solare generează energie doar când este radiație solară, adică în perioada luminoasă a zilei și atunci când nu avem nori pe cer. Respectiv, pentru ca echipamentul necesar să poată funcționa și atunci când nu avem radiație solară, trebuie să existe o altă sursă de generare a energiei, care să acopere deficitul creat. În consecință, avem nevoie de un generator care să lucreze permanent, și care să nu depindă de factori externi, precum radiația solară sau de viteza vântului (în cazul eolienelor). Într-un scenariu ideal, această dilemă poate fi rezolvată odată cu implementarea unui mix variat de tehnologii, care să valorifice energia regenerabilă. Doar că acest lucru nu este posibil să se întâmple peste noapte, deoarece tehnologiile sunt scumpe și în condițiile Republicii Moldova, implementarea lor ar fi mai puțin fezabilă. Avem nevoie de timp și de o strategie actualizată, urmată de planuri de acțiuni care să descrie cu lux de amănunte ce și unde urmează să facem pentru a genera energie verde la costuri optime. Mai mult decât atât, aceste planuri ar trebui să dispună de acoperire financiară, astfel încât să se transforme în proiecte reale în perioada planificată inițial.”, a declarat Nicolae Zaharia.

Potrivit lui Nicolae Zaharia, în prezent, cadrul normativ privitor la energia regenerabilă este actualizat, iar antreprenorii sunt încurajați să investească în această direcție.

„Cadrul normativ este la un nivel suficient de actualizat. Avem o strategie energetică până în 2030, de asemenea, avem și  un Plan Național de Acțiuni privind Energia Regenerabilă (PNAER). În prezent, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale dezvoltă un Plan Național de Acțiuni în domeniul Energiei și Climei. Toate aceste documente de politici indică soluții care ar putea ajuta țara noastră să depindă mai puțin de gazele naturale importate. De asemenea, avem scheme de suport pentru generarea energiei electrice din surse alternative, care oferă câteva scenarii avantajoase pentru antreprenori de a investi în acest domeniu.”

De asemenea, expertul consideră că țara noastră trebuie să se asigure cu mai multe surse de procurare a energiei.

„În contextul crizei gazelor naturale, necesitatea identificării unor alternative viabile devine tot mai evidentă, iar când apare un deficit de resurse, prevalează întrebarea despre preț, pe care trebuie să îl plătim, dacă nu ne diversificăm consumul. Personal, eu cred că toată discuția despre gazele naturale reprezintă un element de presiune economică, poate și politică. Iar, dacă vrem să nu mai nimerim în astfel de situații, în care să fim ușor șantajabili, ar trebui să ne asigurăm că avem mai multe surse de unde procurăm energie. Anume această libertate de a alege sursele din care vrem să alimentăm cu energie întreaga țară și reprezintă independența energetică.”

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 17:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.