Un fost petrolist va prelua funcția de ministru al Energiei

Astăzi, premierul Dorin Recean a anunțat că i-a propus doamnei președinte Maia Sandu numirea lui Dorin Junghietu în funcția de ministru al Energiei. Junghietu, expert în domeniul gazelor și energiei, cu o experiență internațională de peste 16 ani în coordonarea proiectelor majore din sectorul energetic, va avea o responsabilitate semnificativă în gestionarea acestui domeniu strategic al țării.

Principalele priorități ale noului ministru până la sfârșitul anului vor include întărirea securității energetice a Moldovei, pentru a asigura stabilitatea și previzibilitatea în livrarea gazelor și energiei electrice, precum și obținerea celor mai avantajoase tarife. De asemenea, Junghietu va avea sarcina de a face ordine în sectorul energetic și de a accelera proiectele investiționale, în special cele din domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice. Un obiectiv important va fi finalizarea la termen a liniei Vulcănești-Chișinău.

Dorin Junghietu a câștigat în toamna acestui an concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație Moldovagaz, însă, până în prezent, Gazprom nu a aprobat această schimbare. În acest context, premierul Recean a subliniat că este mai benefic pentru țară ca Junghietu să își pună experiența în slujba funcției de ministru al Energiei.

Conform informațiilor de pe LinkedIn, Dorin Junghietu are 37 de ani și a studiat în domeniul petrolului și gazelor. În prezent, el lucrează în Kazahstan ca manager de lucrări de punere în funcțiune și finalizare a proiectelor la compania „SICIM Kazakhstan”, o filială a companiei italiene Sicim, specializată în construcția de conducte.J

unghietu a lucrat câțiva ani la compania australiană Worley, specializată în servicii de inginerie profesionistă, și are experiență în cadrul Saudi Aramco și la rafinăria Petrotel Lukoil din România.

#junghietu #petrolist #ministru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că este prematur să se vorbească despre ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei sau despre revenirea sistemelor internaționale de plată Visa și Mastercard pe piața rusă. Potrivit acesteia, nu participă la negocieri privind anularea restricțiilor, iar sistemele de plată nu au contactat Banca Centrală în legătură cu reluarea activității lor în Rusia, scrie interfax.ru.

În cadrul unei declarații, Nabiullina a subliniat că Banca Centrală nu include în prognozele sale de bază scenarii legate de încheierea războiului din Ucraina. „Actualizăm prognozele de patru ori pe an, în funcție de informațiile disponibile. În prezent, considerăm prematur să includem în prognoza de bază posibilele consecințe ale unei soluționări a conflictului militar. Vom monitoriza evoluția situației”, a precizat guvernatoarea.

Totodată, Nabiullina a promis continuarea discuțiilor cu guvernul privind mecanismele de deblocare a activelor rusești înghețate în străinătate. Ea a calificat drept „absolut nedreaptă” înghețarea activelor investitorilor privați care nu sunt sub incidența sancțiunilor. Potrivit acesteia, în 2023 autoritățile au reușit să deblocheze aproximativ 570 de miliarde de ruble sub formă de valori mobiliare și plăți de cupoane, de care au beneficiat 1,5 milioane de investitori ruși.

Anterior, Anatoli Aksakov, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru Piața Financiară, a afirmat că Visa și Mastercard ar putea reveni în curând pe piața rusă, deoarece „au pierdut un mare segment de piață” și ar fi interesate să revină pe fondul negocierilor dintre Rusia și SUA privind încheierea războiului din Ucraina. Totuși, Aksakov a adăugat că rușii s-au adaptat deja la noile servicii, precum sistemul național de plăți „Mir” și sistemul de plăți rapide (SPB), care și-au demonstrat eficiența tehnologică.

Visa și Mastercard și-au suspendat activitatea în Rusia în primăvara anului 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. În urma acestei decizii, mulți cetățeni ruși au început să deschidă conturi bancare în țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a putea folosi carduri bancare în străinătate. Unul dintre principalele hub-uri pentru acest „turism bancar” a fost Kazahstanul, unde, în doar două luni din 2022, rușii au emis 50,7% din numărul total de carduri bancare pentru acel an.

Surse diplomatice citate de The Moscow Times au precizat că Rusia a solicitat în cadrul negocierilor cu SUA deblocarea activelor de stat înghețate și relaxarea sancțiunilor. Moscova urmărește, printre altele, accesul la cele 6 miliarde de dolari înghețate în SUA, investiții ale Băncii Centrale în active denominate în dolari înainte de începerea războiului. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a sugerat că unele companii străine ar putea reveni pe piața rusă în al doilea trimestru al anului 2025.