Un miliardar rus, acuzat de implicare în alegerile prezidențiale din Moldova

Miliardarul rus Roman Abramovici ar fi implicat în nereguli legate de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din Moldova, conform unui raport prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe 13 decembrie, de către directorul Alexandru Musteață. Documentul subliniază intervenția Rusiei în procesul electoral din Moldova.

Printre faptele expuse se numără cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice prevenite asupra infrastructurii electorale și activități ale unei rețele care răspândea propagandă pro-Kremlin pe platformele Telegram, TikTok și YouTube.

Conform raportului SIS, la Moscova ar fi fost creat un centru operațional al cărui scop era subminarea referendumului și alegerilor din Moldova. Acest centru ar fi fost coordonat de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care a beneficiat de resurse financiare, mediatice, tehnice și logistice. Printre susținătorii acestei inițiative este menționat Roman Abramovici.

Se afirmă că în 2023 Șor s-ar fi întâlnit cu Abramovici în Franța, iar acesta din urmă ar fi sprijinit blocul politic „Victoria”, creat de Șor pentru alegerile din Moldova. Asistența juridică a blocului ar fi fost asigurată de Rola Brentlin, descrisă de SIS drept asistenta personală a miliardarului rus.

Alegerile prezidențiale din Moldova s-au desfășurat în două tururi, pe 20 octombrie și 3 noiembrie. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut victoria, devansându-l pe candidatul prorus Alexandr Stoianoglo și menținându-și funcția. În paralel cu primul tur al alegerilor, a avut loc referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde majoritatea cetățenilor au votat în favoarea integrării.

Blocul politic „Victoria” a fost anunțat în aprilie 2024, în cadrul unui congres al politicienilor moldoveni organizat la Moscova. Cu toate acestea, în august, Comisia Electorală Centrală din Moldova a respins cererea blocului de a participa la alegeri și referendum.

Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit din Moldova în 2019. În primăvara acestui an, s-a confirmat că a primit cetățenie rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit ministrului Finanțelor, Adrina Gavriliță nivelul actual al costului datoriei este „un pic peste 9%” și nu reprezintă nici un vârf istoric, dar nici un nivel care să poată fi considerat satisfăcător pe termen lung. Gavriliță a subliniat că discuțiile privind optimizarea costurilor vor continua în cadrul Ministerului și cu partenerii de dezvoltare. „Atât stocul datoriei, cât și costul de servire sunt o prioritate foarte importantă pentru mine”, a precizat el.

Rectificarea bugetară aprobată astăzi include și o reducere de 31 milioane de lei la capitolul costuri de servire a datoriei, o ajustare pe care ministrul o consideră un pas în direcția corectă. Gavriliță a explicat că accesarea finanțării externe rămâne avantajoasă, dar implică și anumite riscuri suplimentare comparativ cu finanțarea internă.

În luna decembrie, Ministerul Finanțelor va continua discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, urmând ca în paralel să fie evaluate și alte opțiuni de finanțare disponibile prin instituțiile financiare internaționale și alți parteneri externi. Ministrul a reiterat că orice decizie va ține cont de „responsabilitatea maximă față de nivelul datoriei și costul acesteia”.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.