Un miliardar rus, acuzat de implicare în alegerile prezidențiale din Moldova

Miliardarul rus Roman Abramovici ar fi implicat în nereguli legate de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din Moldova, conform unui raport prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe 13 decembrie, de către directorul Alexandru Musteață. Documentul subliniază intervenția Rusiei în procesul electoral din Moldova.

Printre faptele expuse se numără cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice prevenite asupra infrastructurii electorale și activități ale unei rețele care răspândea propagandă pro-Kremlin pe platformele Telegram, TikTok și YouTube.

Conform raportului SIS, la Moscova ar fi fost creat un centru operațional al cărui scop era subminarea referendumului și alegerilor din Moldova. Acest centru ar fi fost coordonat de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care a beneficiat de resurse financiare, mediatice, tehnice și logistice. Printre susținătorii acestei inițiative este menționat Roman Abramovici.

Se afirmă că în 2023 Șor s-ar fi întâlnit cu Abramovici în Franța, iar acesta din urmă ar fi sprijinit blocul politic „Victoria”, creat de Șor pentru alegerile din Moldova. Asistența juridică a blocului ar fi fost asigurată de Rola Brentlin, descrisă de SIS drept asistenta personală a miliardarului rus.

Alegerile prezidențiale din Moldova s-au desfășurat în două tururi, pe 20 octombrie și 3 noiembrie. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut victoria, devansându-l pe candidatul prorus Alexandr Stoianoglo și menținându-și funcția. În paralel cu primul tur al alegerilor, a avut loc referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde majoritatea cetățenilor au votat în favoarea integrării.

Blocul politic „Victoria” a fost anunțat în aprilie 2024, în cadrul unui congres al politicienilor moldoveni organizat la Moscova. Cu toate acestea, în august, Comisia Electorală Centrală din Moldova a respins cererea blocului de a participa la alegeri și referendum.

Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit din Moldova în 2019. În primăvara acestui an, s-a confirmat că a primit cetățenie rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.