Un miliardar rus, acuzat de implicare în alegerile prezidențiale din Moldova

Miliardarul rus Roman Abramovici ar fi implicat în nereguli legate de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din Moldova, conform unui raport prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe 13 decembrie, de către directorul Alexandru Musteață. Documentul subliniază intervenția Rusiei în procesul electoral din Moldova.

Printre faptele expuse se numără cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice prevenite asupra infrastructurii electorale și activități ale unei rețele care răspândea propagandă pro-Kremlin pe platformele Telegram, TikTok și YouTube.

Conform raportului SIS, la Moscova ar fi fost creat un centru operațional al cărui scop era subminarea referendumului și alegerilor din Moldova. Acest centru ar fi fost coordonat de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care a beneficiat de resurse financiare, mediatice, tehnice și logistice. Printre susținătorii acestei inițiative este menționat Roman Abramovici.

Se afirmă că în 2023 Șor s-ar fi întâlnit cu Abramovici în Franța, iar acesta din urmă ar fi sprijinit blocul politic „Victoria”, creat de Șor pentru alegerile din Moldova. Asistența juridică a blocului ar fi fost asigurată de Rola Brentlin, descrisă de SIS drept asistenta personală a miliardarului rus.

Alegerile prezidențiale din Moldova s-au desfășurat în două tururi, pe 20 octombrie și 3 noiembrie. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut victoria, devansându-l pe candidatul prorus Alexandr Stoianoglo și menținându-și funcția. În paralel cu primul tur al alegerilor, a avut loc referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde majoritatea cetățenilor au votat în favoarea integrării.

Blocul politic „Victoria” a fost anunțat în aprilie 2024, în cadrul unui congres al politicienilor moldoveni organizat la Moscova. Cu toate acestea, în august, Comisia Electorală Centrală din Moldova a respins cererea blocului de a participa la alegeri și referendum.

Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit din Moldova în 2019. În primăvara acestui an, s-a confirmat că a primit cetățenie rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții