Un miliardar rus, acuzat de implicare în alegerile prezidențiale din Moldova

Miliardarul rus Roman Abramovici ar fi implicat în nereguli legate de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din Moldova, conform unui raport prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe 13 decembrie, de către directorul Alexandru Musteață. Documentul subliniază intervenția Rusiei în procesul electoral din Moldova.

Printre faptele expuse se numără cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice prevenite asupra infrastructurii electorale și activități ale unei rețele care răspândea propagandă pro-Kremlin pe platformele Telegram, TikTok și YouTube.

Conform raportului SIS, la Moscova ar fi fost creat un centru operațional al cărui scop era subminarea referendumului și alegerilor din Moldova. Acest centru ar fi fost coordonat de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care a beneficiat de resurse financiare, mediatice, tehnice și logistice. Printre susținătorii acestei inițiative este menționat Roman Abramovici.

Se afirmă că în 2023 Șor s-ar fi întâlnit cu Abramovici în Franța, iar acesta din urmă ar fi sprijinit blocul politic „Victoria”, creat de Șor pentru alegerile din Moldova. Asistența juridică a blocului ar fi fost asigurată de Rola Brentlin, descrisă de SIS drept asistenta personală a miliardarului rus.

Alegerile prezidențiale din Moldova s-au desfășurat în două tururi, pe 20 octombrie și 3 noiembrie. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut victoria, devansându-l pe candidatul prorus Alexandr Stoianoglo și menținându-și funcția. În paralel cu primul tur al alegerilor, a avut loc referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde majoritatea cetățenilor au votat în favoarea integrării.

Blocul politic „Victoria” a fost anunțat în aprilie 2024, în cadrul unui congres al politicienilor moldoveni organizat la Moscova. Cu toate acestea, în august, Comisia Electorală Centrală din Moldova a respins cererea blocului de a participa la alegeri și referendum.

Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit din Moldova în 2019. În primăvara acestui an, s-a confirmat că a primit cetățenie rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața criptomonedelor intră într-o nouă etapă de maturitate, iar anul 2026 se conturează drept un moment-cheie al reglementării și al integrării reale cu finanțele tradiționale, susține Ignacio Aguirre Franco, directorul de marketing al platformei Bitget. Potrivit acestuia, nu mai este vorba doar despre un fenomen speculativ, ci despre o schimbare structurală a sistemului financiar global.

Datele internaționale arată o creștere accelerată a adopției activelor digitale, numărul total al deținătorilor de criptomonede ajungând la aproximativ 600 de milioane la nivel mondial. Conform raportului Digital 2026 Global Overview, circa 10% dintre cei 6 miliarde de utilizatori de internet dețin în prezent o formă de criptomonedă, în creștere cu 12,5% față de începutul anului 2025.

În paralel, activitatea de retail pe piața cripto a înregistrat un salt semnificativ. Tranzacțiile de retail au crescut cu 125% între ianuarie și septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit raportului TRM Labs 2025 Crypto Adoption and Stablecoin Usage. Această evoluție confirmă trecerea criptomonedelor „din zona de nișă în centrul economiei digitale de zi cu zi”.

Structura investitorilor arată un interes major din partea generațiilor tinere. Aproximativ 25% dintre deținătorii de criptomonede au între 25 și 34 de ani, 20% au între 16 și 24 de ani, iar 22% se încadrează în intervalul 35–44 de ani. Potrivit lui Ignacio Aguirre Franco, această distribuție reflectă deschiderea generațiilor Millennials și Gen Z către alternative financiare descentralizate, în contextul unei neîncrederi crescute față de sistemele bancare tradiționale.

Adopția criptomonedelor diferă semnificativ de la o regiune la alta. America de Nord s-a consolidat drept un centru instituțional global, cu o creștere anuală de 49% și 26% din activitatea globală de tranzacționare, impulsionată de lansarea ETF-urilor spot pe Bitcoin. În această regiune, Bitcoin este privit tot mai mult ca activ de rezervă pe termen lung, inclusiv pentru trezoreriile corporative.

În schimb, Asia-Pacific conduce la capitolul ritm de creștere, cu un avans anual de 69%, adopția fiind determinată de utilizări practice precum platformele DeFi, gaming-ul blockchain și transferurile internaționale de bani. America Latină urmează o traiectorie similară, cu o creștere de 63%, susținută în special de utilizarea stablecoin-urilor ancorate la dolar, care au devenit instrumente-cheie de protejare a economiilor în economii afectate de inflație.

Europa menține o poziție solidă, cu o creștere anuală de 42%, Germania remarcându-se ca hub regional pentru companiile cripto. Implementarea cadrului de reglementare MiCA, finalizată în decembrie 2025, a contribuit la creșterea încrederii, deși investitorii de retail europeni rămân precauți, concentrați în principal pe Bitcoin și Ethereum.

Privind spre viitor, 2026 este descris ca anul infrastructurii cripto. Potrivit estimărilor Statista, rata globală de adopție ar putea ajunge la 12,24% din populație până la finalul anului, marcând intrarea criptomonedelor în faza de „majoritate timpurie”. Deținerile corporative de Bitcoin au crescut cu 84% într-un singur an, depășind 1,08 milioane BTC până la sfârșitul lui 2025.

Tot mai multe instituții financiare tradiționale își fac loc pe piața activelor digitale. Bănci globale lansează produse legate de ETF-uri pe Bitcoin, iar în Europa este pregătită lansarea unui stablecoin euro reglementat, susținut de un consorțiu bancar.