Un milionar discret din Republica Moldova a cumpărat o companie din Serbia

Holdingul Balkan Commodities International din Belgrad, companie înfiinţată în 2021 şi prezentă în România prin intermediul companiei Global Grain International, care deţine fabrica de uei Ultex de la Ţăndărei (Ialomiţa), şi al companiei Heliosagri International, care are ca obiect de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, preia mai multe companii din Serbia.

„Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Balkan Commodities International preia Granexport, Luka-Bačka Palanka, Žito-Bačka, precum şi unele silozuri şi activitatea de comercializare de oleaginoase operate în prezent de Agroglobe Novi Sad, Granexport, Lucka-BP şi Žito-Bačka”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei. Nu a fost menţionată valoarea tranzacţiei, scrie Ziarul Financiar.

Granexport funcţionează sub egida MK Group, al cărui CEO este Miodrag Kostic, şi este o companie specializată în export şi import de cereale, care a fost înfiinţată la 1952, iar din 1999 este orientată spre comerţ, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Aceasta deţine la Pancevo un siloz cu o capacitate de 50.000 de tone, care reprezintă astăzi cea mai mare capacitate de încărcare-descărcare a cerealelor de pe Dunăre, potrivit aceleaşi surse. De asemenea, are şi o fabrică de prelucrare a porumbului cu capacitatea de 40.000 de tone. Compania Zito-Bačka este, totodată, parte a MK Group, şi realizează produse de morărit.

Luka-BačPalanka este o companie parte a Victoria Group, unul din cele mai importante grupuri din domeniul agroindustriei şi unul dintre cei mai mari procesatori, exportatori şi investitori din Serbia şi din regiune. Luka-BačPalanka operează un port situat în Serbia, pe fluviul Dunărea, care furnizează servicii portuare şi de servicii de transport, dar are şi activităţii de ambalare a îngrăşămintelor vrac.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Agrofloris Nord este o companie din grupul holdingului Trans-Oil, deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv de ZF. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment de ZF. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

„În urma a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această tranzacţie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, au mai spus reprezentanţii Consiliului Concurenței.

#Transoil #milionar #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”