Un milionar discret din Republica Moldova a cumpărat o companie din Serbia

Holdingul Balkan Commodities International din Belgrad, companie înfiinţată în 2021 şi prezentă în România prin intermediul companiei Global Grain International, care deţine fabrica de uei Ultex de la Ţăndărei (Ialomiţa), şi al companiei Heliosagri International, care are ca obiect de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, preia mai multe companii din Serbia.

„Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Balkan Commodities International preia Granexport, Luka-Bačka Palanka, Žito-Bačka, precum şi unele silozuri şi activitatea de comercializare de oleaginoase operate în prezent de Agroglobe Novi Sad, Granexport, Lucka-BP şi Žito-Bačka”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei. Nu a fost menţionată valoarea tranzacţiei, scrie Ziarul Financiar.

Granexport funcţionează sub egida MK Group, al cărui CEO este Miodrag Kostic, şi este o companie specializată în export şi import de cereale, care a fost înfiinţată la 1952, iar din 1999 este orientată spre comerţ, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Aceasta deţine la Pancevo un siloz cu o capacitate de 50.000 de tone, care reprezintă astăzi cea mai mare capacitate de încărcare-descărcare a cerealelor de pe Dunăre, potrivit aceleaşi surse. De asemenea, are şi o fabrică de prelucrare a porumbului cu capacitatea de 40.000 de tone. Compania Zito-Bačka este, totodată, parte a MK Group, şi realizează produse de morărit.

Luka-BačPalanka este o companie parte a Victoria Group, unul din cele mai importante grupuri din domeniul agroindustriei şi unul dintre cei mai mari procesatori, exportatori şi investitori din Serbia şi din regiune. Luka-BačPalanka operează un port situat în Serbia, pe fluviul Dunărea, care furnizează servicii portuare şi de servicii de transport, dar are şi activităţii de ambalare a îngrăşămintelor vrac.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Agrofloris Nord este o companie din grupul holdingului Trans-Oil, deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv de ZF. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment de ZF. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

„În urma a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această tranzacţie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, au mai spus reprezentanţii Consiliului Concurenței.

#Transoil #milionar #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia