Un moldovean și-a cumpărat un Mercedes în Marea Britanie, fără a ști că este căutat de Interpol

Un moldovean care deține și cetățenie română, este cercetat la frontieră, după ce a încercat să iasă din țară cu un Mercedes luxos aflat în căutare internațională.

Incidentul a fost înregistrat în după amiaza zilei de ieri, 5 februarie, pe sensul de ieșire din Republica Moldova. Poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare și au constatat faptul că automobilul este anunțat în căutare de către autoritățile din Marea Britanie, conform sarcinii INTERPOL.

Bărbatul a declarat că de 15 ani locuiește peste hotarele țării, iar automobilul l-a procurat din Anglia, în baza unui contract de leasing, ulterior l-a înmatriculat în Bulgaria. Mai mult, tânărul susține că nu este în cunoștință de cauză despre faptul că acesta este furat. În Republica Moldova a intrat cu automobilul în cauză în urmă cu trei luni, venind în vizită la niște prieteni.

Declarațiile tânărului urmează a fi verificate, iar până atunci mașina a fost indisponibilizată pe teritoriul SPF Cahul. În continuare, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări și acțiuni de constatare în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor pe cazul dat.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV.

#automobil furat #interpol #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.