Un nou jaf bancar de 898 milioane de lei în Republica Moldova?

Un nou scandal bancar zguduie Republica Moldova după ce s-a descoperit că, în luna decembrie 2014, B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. a cesionat drepturi de creanță în valoare de 897,72 milioane de lei către VENETO BANCA SPA. Suma, fără provizioanele de depreciere, era de 666,9 milioane de lei.

„Conform Situației financiare pentru exercițiul financiar al B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., încheiată la 31 decembrie 2014, nu au fost specificați debitorii ale căror creanțe au fost cesionate. Totuși, conducerea băncii este acuzată că a ascuns această cesionare masivă de creanțe neperformante, inclusiv creanța față de S.A. „SCANA”, potrivit deciziei Curții de Apel din anul 2021.

În urma celor 17 acorduri de cesiune, doar GRUPPO VENETO BANCA SCPA, în calitate de cesionar, avea dreptul să depună cerere de validare a creanțelor în nume propriu. VENETO BANCA SCPA a semnat 17 acorduri de mandat, împuternicind B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. să o reprezinte și să presteze servicii de colectare a creanțelor, fără remunerare adițională.

Pe 26 iunie 2017, banca „INTESA SANPAOLO” a semnat un contract cu lichidatorul „Banca Popolare di Vicenza” și VENETO BANCA pentru achiziționarea unor active și pasive la prețul simbolic de 1 euro. Ulterior, creanțele au fost cesionate către SOCIETA PER LA GESTIONE DI ATTIVITA – S.G.A. S.p.a. (acum AMCO-ASSET MANAGEMENT COMPANY SPA).

Potrivit unui comunicat de presă al GRUPPO VENETO BANCA din Republica Moldova, din 26 iunie 2017, banca a fost supusă lichidării obligatorii administrative și nu mai poate pretinde validarea creanțelor. Or, compania căreia i-au fost cedate creditele neperformante nu a depus nicio solicitare la instanțele din Republica Moldova pentru validarea creanțelor. Ba mai mult a expirat și termenul de prescripție de trei ani pentru adjudecarea creanțelor.

Solicitată să comenteze cesionarea creanțelor de 897,72 milioane de lei, Eximbank susține:

„În conformitate cu art.96, alin.(1) din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017, ”banca este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea sa, precum şi asupra oricăror fapte, date sau informaţii, aflate la dispoziţia sa, referitoare la persoana, bunurile, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor băncii ori informaţiile referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), tranzacţiile încheiate de clienţi, precum şi a altor informaţii despre clienţi care i-au devenit cunoscute”, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește, că ”…informaţiile prevăzute la alin.(1) constituie secret bancar. De asemenea, art 96, alin.(3) din Legea nr.202 din 06.10.2017 stabilește, că ”membrii organului de conducere şi funcţionarii băncii, persoanele care acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie continuă să existe şi după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau în perioada suspendării activităţii lor”. Dorim să menționăm, că conform art.97, alin.(2) din aceeași Lege, ”furnizarea informaţiei care constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în strictă conformitate cu prezentul articol”. Astfel, concluzionăm că informația solicitată de dvs constituie secret bancar, iar solicitarea dvs nu corespunde cerințelor art.97 din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017 și, prin urmare, Banca nu este în drept să furnizeze informația în cauză”.

BANI.MD a scris anterior că procurorul general interimar Ion Munteanu s-a implicat în schimbarea procurorului de caz Ion Șlicari în unul dintre cazurile răsunătoare Boris Untu, Alexei Damaschin și compania SRL „INVIZIBIL” au fost prejudiciate cu zeci de milioane de lei.

Prin ordonanța din 22 septembrie 2023 a dispus retragerea cauze penale Eximbank de la Procuratura Anticorupție și transmiterea la Procuratura Generală, procurorului Ion Pripa.

„Anterior procurorul Ion Pripa a fost implicat în examinarea unei plângeri adresată de către Eximbank Ambasadei Italiei, SUA și UE”, se arată în justificarea răspunsului procurorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #jaf #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.