Un nou raport devastator: UE va trebui să cheltuie cel puţin 20% din bugetul său pentru a-şi putea apăra cetăţenii

Uniunea Europeană ar trebui să cheltuie 20% din buget pentru securitate şi pregătirea pentru situaţii de criză, în timp ce blocul comunitar intră într-o perioadă de incertitudine cauzată de tensiuni geopolitice, a spus prim-ministrul Finlandei într-un raport, scrie FT.

Sauli Niinistö a primit însărcinarea să redacteze un raport despre nevoile de securitate ale UE după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi amenţirile hibride, dar şi intensificarea dezastrelor naturale.

„Misiunea cea mai importantă astăzi este să oferim securitate europenilor, pregătindu-i pentru orice situaţie de risc”, a spus acesta miercuri în timp ce-şi prezenta raportul.

Niinistö recomandă ca „cel puţin 20% din bugetul comunitar să fie îndreptat către securitate şi pregătirea situaţiilor de criză”.

Concluziile prim-ministrului finlandez vin în timpul negocierilor pentru următorul buget pe şapte ani al UE, multe ţări fiind reticiente în a aloca mai mulţi bani uniunii.

„Războiul lui Putin împotriva Ucrainei este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii noastre. Trebuie să ne creştem eforturile, ştiind că dacă ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, s-ar putea să-l evităm”, a explicat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #buget #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.