Un nou record în construcții: Cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume este în curs de realizare

24 Iun. 2024, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2024, 15:45 // Actual //  bani.md

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII