Un nou scandal cu implicarea Apple. Ce riscă compania în acest caz

Apple este din nou luată la întrebări pentru felul în care a creat sistemul de operare de pe iPhone. De data aceasta, autoritatea care supraveghează practicile companiilor în Germania este cea care cere explicații.

Apple este doar ultima companie de pe listă împotriva căreia a fost deschisă o anchetă de către Bundeskartellamt, care este autoritatea responsabilă cu monitorizarea activităților companiilor care activează în Germania, scrie Aleph News.

Acțiuni similare au fost deschise împotriva Facebook, Amazon și Google anul acesta. Asta pentru că în luna ianuarie a intrat în vigoare al 10-lea amendament al Actului German pentru competitivitate. Și de asta e investigată Apple: autoritatea vrea să vadă dacă felul în care a fost creat sistemul de operare de pe iPhone, iOS, nu suprimă șansele altor companii de a-și promova produsele pentru ca aplicațiile și serviciile Apple să fie avantajate.

Totul este legat de iOS și de felul în care acesta funcționează. În comunicatul Bundeskartellamt este menționat faptul că au fost primite plângeri din partea altor dezvoltatori, dar și investigația inițiată de Comisia Europeană împotriva Apple.

În cel mai bun caz, Apple riscă să primească o amendă. În varianta cea mai pesimistă, va trebui să facă schimbări importante.

Sunt cunoscute și cazurile cu Facebook care a criticat noua funcție care le oferă posibilitatea utilizatorilor să refuze să ofere date confidențiale către aplicații, dar și procesul cu Epic Games care contesta cota de 30% pe care o primește Apple din cheltuielile utilizator. Cu tot acest asalt împotriva modelului de afaceri Apple, aceasta poate să fie nevoita să facă schimbări.

#scandal #Ancheta #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.