Un nou scandal cu implicarea Apple. Ce riscă compania în acest caz

Apple este din nou luată la întrebări pentru felul în care a creat sistemul de operare de pe iPhone. De data aceasta, autoritatea care supraveghează practicile companiilor în Germania este cea care cere explicații.

Apple este doar ultima companie de pe listă împotriva căreia a fost deschisă o anchetă de către Bundeskartellamt, care este autoritatea responsabilă cu monitorizarea activităților companiilor care activează în Germania, scrie Aleph News.

Acțiuni similare au fost deschise împotriva Facebook, Amazon și Google anul acesta. Asta pentru că în luna ianuarie a intrat în vigoare al 10-lea amendament al Actului German pentru competitivitate. Și de asta e investigată Apple: autoritatea vrea să vadă dacă felul în care a fost creat sistemul de operare de pe iPhone, iOS, nu suprimă șansele altor companii de a-și promova produsele pentru ca aplicațiile și serviciile Apple să fie avantajate.

Totul este legat de iOS și de felul în care acesta funcționează. În comunicatul Bundeskartellamt este menționat faptul că au fost primite plângeri din partea altor dezvoltatori, dar și investigația inițiată de Comisia Europeană împotriva Apple.

În cel mai bun caz, Apple riscă să primească o amendă. În varianta cea mai pesimistă, va trebui să facă schimbări importante.

Sunt cunoscute și cazurile cu Facebook care a criticat noua funcție care le oferă posibilitatea utilizatorilor să refuze să ofere date confidențiale către aplicații, dar și procesul cu Epic Games care contesta cota de 30% pe care o primește Apple din cheltuielile utilizator. Cu tot acest asalt împotriva modelului de afaceri Apple, aceasta poate să fie nevoita să facă schimbări.

#scandal #Ancheta #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.