Un segment al centurii Chișinăului reabilitat cu viteaza melcului! Câte 1,6 km pe an

Prima porțiune din drumul de ocolire a municipiului Chișinău a fost deschisă, astăzi, pentru circulație. Sectorul are o lungime de 6,6 km, patru benzi de circulație, două intersecții cu sens giratoriu și circa 90 de indicatoare rutiere instalate, fiind reabilitat cu suportul Băncii Europene de Investiții. Totodată, au fost restabilite cinci podețe existente și construite alte cinci podețe noi.

În cadrul ceremoniei de dare în exploatare, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că în programul de acțiuni al Guvernului este prevăzută construcția și modernizarea mai multor drumuri naționale: ,,Voi menționa aici doar câteva dintre aceste proiecte importante – drumul Otaci-Soroca-Arionești, drumurile de ocolire a orașelor Cimișlia și Vulcănești. Vom continua și construcția centurii Chișinău, pe celelalte segmente ale acestui proiect vor fi construiți încă 17 kilometri de drum”.

În total, centura Chișinăului are 6 sectoare, cu o lungime de aproximativ 90 de km. Prima licitație pentru construcția centurii Chișinău a fost făcută încă anul 2014, dar procesul de realizare a fost blocat timp de mai mulți ani. Finalizarea acestui proiect va reduce fluxul de transport de mare tonaj care tranzitează orașul, astfel încât se vor diminua ambuteiajele și se va micșora gradul de poluare a aerului.

Lucrările de reabilitare a drumului de ocolire au fost inițiate la sfârșitul lunii septembrie 2019, fiind efectuate în asociere de către companiile locale Rutador SRL și Lusmecon SA. Antreprenorii și-au asumat angajamentul de a finaliza integral reparația centurii către sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Reabilitarea segmentului este finanțată din sursele Băncii Europene de Investiții, care a acordat Guvernului Republicii Moldova un împrumut de circa 9,9 milioane de euro.

De notat că inițial contractul de reabilitare a acestui segment a fost semnat cu firma bulgară Patstroy JSC de către Ministerul Transporturilor, încă în septembrie 2015, iar lucrările urmau să fie încheiate în ianuarie 2018.

Lucrările au fost stopate după ce, în aprilie 2017, ministrul de atunci al Transporturilor, Iurie Chirinciuc a fost reținut, fiind bănuit într-un dosar de corupție legat de reparația acestei porțiuni de drum și condamnat ulterior la un an și patru luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centura #reabilitare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor din Bazinul Mării Negre traversează o fază de evoluție laterală, cu accente clare de slăbiciune, iar grâul este cultura care reflectă cel mai fidel starea de suprasaturare a pieței globale, arată analiza economistului Iurie Rija.

În ultima lună, contractele futures pentru grâu pe bursa Euronext–MATIF s-au corectat de la 190 la 185 euro pe tonă, în timp ce majoritatea contractelor au înregistrat scăderi între 1,25% și 1,75%. Presiunea vine din combinația dintre așteptările privind recolte mai mari în mai multe regiuni-cheie și nivelurile ridicate ale stocurilor globale, care limitează orice tentativă de revenire a prețurilor pe termen scurt.

În regiunea Mării Negre, Ucraina continuă să influențeze negativ dinamica prețurilor. Activitatea comercială redusă, interesul slab al importatorilor și constrângerile logistice și energetice mențin grâul pe o traiectorie descendentă. În porturile din zona Odesa, grâul furajer este cotat la 209–216 dolari pe tonă CPT, iar în porturile dunărene la 208–214 dolari pe tonă CPT, niveluri în scădere cu până la 4 dolari pe tonă. În acest context, unele companii au suspendat temporar achizițiile, anticipând noi ajustări de preț.

Presiunea este amplificată de oferta agresivă a Rusiei la export și de competitivitatea tot mai mare a grâului argentinian, după reducerea taxelor la export. În paralel, Canada și Australia anticipează recolte abundente pentru 2026, menținând piața globală într-o stare de suprasaturare.

Efectele se resimt direct și în Republica Moldova. Grâul este singura cultură cerealieră care a înregistrat o scădere a prețurilor la export, de la 3,61 lei/kg în sezonul 2024/2025 la 3,55 lei/kg în sezonul 2025/2026. La nivel de gospodărie, prețurile au coborât la 3,15–3,30 lei/kg, cu 5 bani mai puțin față de luna noiembrie.

La Giurgiulești, grâul se tranzacționează la 3,45–3,50 lei/kg, în centru la circa 3,20 lei/kg, iar în nord la aproximativ 3,10 lei/kg. Stocurile interne rămân ridicate, iar cererea slabă, ceea ce limitează perspectivele de creștere a prețurilor. La export, grâul moldovenesc este cotat FOB Giurgiulești la 205–208 dolari pe tonă, deprecierea dolarului reducând suplimentar echivalentul în lei pentru fermieri.

Pe segmentul oleaginoaselor, rapița urmează aceeași dinamică laterală. Contractele MATIF pentru scadența februarie au coborât la 469 euro pe tonă, de la 485 euro. În Moldova, majoritatea fermierilor au vândut deja rapița la prețuri mai bune, iar stocurile rămase sunt limitate. Pentru sezonul 2025/2026, producția este estimată între 350 și 400 de mii de tone, pe fondul extinderii suprafețelor cultivate.

Spre deosebire de grâu, orzul a înregistrat o creștere de circa 20 de bani/kg față de noiembrie, ajungând la 3,80 lei/kg la Giurgiulești, pe fondul unei oferte interne limitate.

Porumbul rămâne una dintre cele mai stabile culturi, susținut de constrângerile de ofertă și de costurile ridicate de uscare, generate de umiditatea mare a recoltei. Prețurile au crescut cu circa 10 bani/kg, până la 3,60 lei/kg în port și 3,30 lei/kg în centru.

Piața florii-soarelui rămâne cea mai fermă din actualul sezon agricol. Prețurile sunt susținute de cotațiile ridicate ale uleiului la nivel internațional și de oferta mai redusă din Bazinul Mării Negre. În Moldova, floarea-soarelui se vinde între 10,20 și 10,65 lei/kg, fără semnale de scădere pe termen scurt.

În ansamblu, sezonul este considerat reușit pentru fermieri, însă analiza subliniază problemele structurale ale industriei de procesare, care nu și-a revenit nici pe jumătate față de anii de vârf.

Un capitol separat al analizei vizează transportul cerealelor. După un start promițător al sezonului, majorarea tarifelor feroviare cu 7% din octombrie a dus la prăbușirea ponderii transportului feroviar în exporturi, de la aproape 30% în vară la doar 5% în octombrie. Costurile indirecte și reorganizarea stațiilor au făcut ca, în multe cazuri, transportul feroviar să ajungă la paritate sau chiar peste costul rutier.

Potrivit economistului, în aceste condiții calea ferată își pierde rolul de instrument de optimizare a costurilor, iar orientarea tot mai mare către transportul rutier riscă să afecteze pe termen lung competitivitatea exporturilor agricole și prețurile obținute de fermieri.