Un vinificator din Moldova vrea să-l îmbete pe „sultanul” Erdogan! Se extinde în Turcia

Producătorul de vin Purcari Wineries a cumpărat 90% din compania turcă, nou-formată, HTA Danișmanlik Turizm Diș Ticaret Limited Șirketi.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Înființarea Companiei în Turcia este un pas înainte pentru a spori amprenta și poziția Purcari pe piață, în regiunea Orientului Mijlociu și Africa. Actuala achiziție face parte din strategia comercială a Grupului de dezvoltare de noi piețe, după deschiderea unui birou necomercial de reprezentare în China în 2019 și a unei companii comerciale în Ucraina în 2021.

Compania Purcari Wineries raportează pentru primele 9 luni ale anului trecut o majorare de 18,87% a câștigului pretaxare EBITDA, la 72,17 milioane lei, de la 60,71 milioane lei în perioada similară a anului 2022.

Purcari Wineries (WINE) a realizat primele 3 trimestre venituri de 252,51 milioane lei, cu 26,40% mai mari decât cele de 188,77 milioane lei din exercițiul financiar precedent, iar costul acestor vânzări a urcat cu 36,11%, la 148,66 milioane lei, de la 109,22 milioane lei.

Este o performanță obținută în contextul unei majorări de 37% a vânzărilor pe piața principală din România, unde majorările sunt șa toate brandurile. Creșterea este de 3% pentru Moldova, în timp e în Asia, primele semne de redresare economică din T3 nu se reflectă în consumul de vinuri.

Pentru Ucraina, tedința este de recuperare după șocul de la invazia rusă de la începutul anului 2022, susținută de mărcile Purcari și Bostavan. Pe o piață unde compania a anunțat la declanșarea conflictului că acceptă doar să vândă cu plata 100% în avans, acum încearcă extinderea vânzărilor Bardar prin intermediul Coca Cola Beverages Ucraina. „Menținem echipa locală și creștem distribuția în rețelele mari”, spune raportarea trimestrială

Rezultatul global total atribuibil acționarilor a avut o creștere de 23,72%, la 43,76 milioane lei, de la 35,37 milioane lei. Pe întreg anul 2022, profitul net a fost de 56,16 milioane lei, în scădere cu 13,73% față de 2021, și din acesta societatea a acordat un dividend cu randament de 5%.

La data de 30 septembrie, activele totale ale Purcari erau de 648,99 milioane lei, cu 13,90% mai mari decât cele de 569,76 milioane lei de la sfârșitul anului 2022. În același interval de raportare, datoriile totale au urcat cu 15,35%, la 302,92 milioane lei, de la 262,61 milioane lei.

În cadrul ofertei publice de listare din februarie 2018, dar și ulterior acesteia, Purcari, a atras mai multe fonduri de investiții și în acționariatul său dispersat. Ultima intrare importantă este cea a americanilor de la Firebird, care sunt specializați pe plasamente în spațiul ex-sovietic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producator #Purcari #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.