Începând cu anul 2013, Banca Națională a Moldovei (BNM) a implementat regimul de țintire directă a inflației, stabilindu-și obiectivul de menținere a inflației la nivelul de 5.0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest obiectiv a fost stabilit în conformitate cu Strategia politicii monetare a BNM, aprobată în decembrie 2012. Cu toate acestea, în prezent, se pune sub semnul întrebării eficacitatea țintei actuale în contextul evoluțiilor economice recente și prognozelor pe termen mediu, constată într-o analiză directorul Expert – Grup, Adrian Lupușor.
O analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o decelerare a ritmului mediu al inflației, excludând însă șocurile majore precum cel din 2015-2016 („furtul miliardului”) și criza energetică din 2021-2022. De asemenea, această decelerare este corelată cu o erodare graduală a potențialului de creștere economică, determinată de factori precum emigrarea populației, îmbătrânirea demografică și scăderea atractivității investiționale.
„În acest context, se argumentează că ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale) nu mai reflectă realitățile economice actuale și nici perspectivele pe termen mediu. Propunerea formulată sugerează o reducere graduală a acestei ținte, ajungând la 4% (± 1 punct procentual) în 2025, 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. O astfel de abordare ar permite tranzitarea fără perturbări majore în piața financiară și economie, confirmând în același timp angajamentul băncii centrale pentru menținerea stabilității prețurilor”, spune Lupușor.
Argumentele în favoarea acestei reduceri a țintei inflației sunt de natură macroeconomică și vizează ajustarea la tendințele de inflație pe termen mediu. Se susține că menținerea unei ținte nerealiste ar putea submina obiectivul fundamental al BNM, și anume, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, se evidențiază paralela cu practicile altor bănci centrale, precum Banca Națională a României, care a redus gradual ținta inflației pentru a se alinia la realitățile economice și la criteriile de convergență UE.
„O reducere a țintei inflației ar aduce și un beneficiu financiar semnificativ, prin reducerea costurilor dobânzilor plătite de Guvern către BNM în urma executării garanțiilor stat în urma „furtului miliardului” din 2016. Această reducere ar duce la economisiri anuale de aproximativ 150-200 milioane de lei, reprezentând o presiune mai mică asupra bugetului de stat”, a mai punctat directorul Expert Grup.
În concluzie, propunerea de reducere a țintei inflației este susținută nu doar de considerente macroeconomice, ci și de beneficii financiare care pot contribui la gestionarea eficientă a datoriei statului față de BNM.
