Lupușor: BNM ar trebui să reducă ținta inflației la 4%

Începând cu anul 2013, Banca Națională a Moldovei (BNM) a implementat regimul de țintire directă a inflației, stabilindu-și obiectivul de menținere a inflației la nivelul de 5.0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest obiectiv a fost stabilit în conformitate cu Strategia politicii monetare a BNM, aprobată în decembrie 2012. Cu toate acestea, în prezent, se pune sub semnul întrebării eficacitatea țintei actuale în contextul evoluțiilor economice recente și prognozelor pe termen mediu, constată într-o analiză directorul Expert – Grup, Adrian Lupușor.

O analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o decelerare a ritmului mediu al inflației, excludând însă șocurile majore precum cel din 2015-2016 („furtul miliardului”) și criza energetică din 2021-2022. De asemenea, această decelerare este corelată cu o erodare graduală a potențialului de creștere economică, determinată de factori precum emigrarea populației, îmbătrânirea demografică și scăderea atractivității investiționale.

„În acest context, se argumentează că ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale) nu mai reflectă realitățile economice actuale și nici perspectivele pe termen mediu. Propunerea formulată sugerează o reducere graduală a acestei ținte, ajungând la 4% (± 1 punct procentual) în 2025, 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. O astfel de abordare ar permite tranzitarea fără perturbări majore în piața financiară și economie, confirmând în același timp angajamentul băncii centrale pentru menținerea stabilității prețurilor”, spune Lupușor.

Argumentele în favoarea acestei reduceri a țintei inflației sunt de natură macroeconomică și vizează ajustarea la tendințele de inflație pe termen mediu. Se susține că menținerea unei ținte nerealiste ar putea submina obiectivul fundamental al BNM, și anume, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, se evidențiază paralela cu practicile altor bănci centrale, precum Banca Națională a României, care a redus gradual ținta inflației pentru a se alinia la realitățile economice și la criteriile de convergență UE.

„O reducere a țintei inflației ar aduce și un beneficiu financiar semnificativ, prin reducerea costurilor dobânzilor plătite de Guvern către BNM în urma executării garanțiilor stat în urma „furtului miliardului” din 2016. Această reducere ar duce la economisiri anuale de aproximativ 150-200 milioane de lei, reprezentând o presiune mai mică asupra bugetului de stat”, a mai punctat directorul Expert Grup.

În concluzie, propunerea de reducere a țintei inflației este susținută nu doar de considerente macroeconomice, ci și de beneficii financiare care pot contribui la gestionarea eficientă a datoriei statului față de BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.