Una dintre cele mai mari economii ale lumii a început să „sângereze”. Super-bogaţi au ales să plece din ţară

17 Iun. 2023, 19:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2023, 19:58 // Actual //  bani.md

Una dintre cele mai mari economii ale lumii a început să „sângereze” milioane pe bandă rulantă după ce zeci de mii de super-bogaţi au ales să plece din ţară şi au declanşat un exod care se întinde deja pe un deceniu şi care nu dă semne să se oprească prea curând
China, cu a doua cea mai mare economie din lume şi ţara cu a doua cea mai numeroasă populaţie, va înregistra din nou cel mai mare exod de milionari în acest an, potrivit unui nou studiu realizat de compania de consultanţă în domeniul migraţiei investiţiilor Henley & Partners, citat de CNBC.

Datele firmei au arătat că un număr net de 10.800 de milionari au migrat din China în 2022, iar alte 13.500 de persoane sunt aşteptate să plece în acest an.

Aceasta nu este o problemă care a început odată cu pandemia de coronavirus, ci o problemă cu carea ţara se confruntă de 10 ani.

China a înregistrat cel mai mare exod al milionarilor din toate ţările studiate de Henley & Partners, pierzând zeci de mii de super-bogaţi anual. Exodul bogaţilor care s-a extins pe termen lung a afectat economia şi a dus la încetinirea creşterii generale a nivelului de bogăţie, potrivit lui Andrew Amoils, şeful departamentului de cercetare al firmei globale de informaţii privind bogăţia New World Wealth, care a contribuit la crearea studiului.

Potrivit studiului, nu doar China pierde super-bogaţi. Aflată pe locul al doilea după China, Henley & Partners estimează că India va pierde în acest an un număr de 6.500 de milionari, cu 1.000 mai mult decât în 2022.
„Legislaţia fiscală prohibitivă, împreună cu regulile complexe şi alambicate referitoare la transferurile de bani în străinătate, care pot fi interpretate greşit şi care pot face obiectul unor abuzuri, sunt doar câteva dintre aspectele care au declanşat tendinţa de migrare a oamenilor cu bani din India”, a concluzionat în acelaşi studiu Sunita Singh-Dalal, partener al departamentului de averi private şi birouri de familie la firma de avocatură Hourani.

Cu toate acestea, Amoils a subliniat că aceste plecări nu ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare, deoarece „India produce mult mai mulţi milionari noi decât pierde în urma migraţiei”.

Tendinţa exitului oamenilor cu bani nu se rezumă doar la China şi India si pare să se manifeste în rândul şi altor naţiuni asiatice.
Se aşteaptă ca Hong Kong să piardă 1.000 de milionari în acest an, iar Coreea de Sud şi Japonia ar putea pierde 800 şi, respectiv, 300. Rapoartele sugerează că locuitorii din Hong Kong au părăsit oraşul în masă anul trecut – din cauza restricţiilor Covid-19 şi a ceea ce ei consideră a fi o erodare a normelor democratice.

În pofida tulburărilor politice şi a incertitudinii economice cauzate de războiul Moscovei împotriva Ucrainei, se aşteaptă ca Rusia să piardă doar 3.000 de milionari net în acest an.

Rusia ocupă locul al patrulea în clasamentul Henley & Partners, după Marea Britanie, care ar putea pierde un număr net de 3.200 de milionari în acest an, dublu faţă de cât a pierdut în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!