Undă de şoc în toată Europa! Germania, obligată să facă jocul Rusiei

Renunțarea la gazul rusesc propusă de Europa ar putea aduce pierderi însemnate în mai multe țări. Germania este pe lista celor care sunt în pragul unei catastrofe economice în cazul unui embargou. Pierderile pot fi însemnate, fiind vorba despre 5% din PIB.

Germania nu se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește embargoul asupra gazelor rusești propus de Uniunea Europeană. Potrivit unei estimări făcute publice de către Banca Centrală a Germaniei, riscă să piardă 5% din PIB în cazul în care renunță imediat la gazul importat din Rusia.

”PIB-ul real al Germaniei ar putea fi cu până la 5% sub previziuni” în cazul unei opriri, voluntare sau forțate, a importurilor de gaz rusesc. Acest lucru ar echivala cu o scădere a producție naționale germane cu 180 de miliarde de euro, menționează Bundesbank în raportul său economic lunar pentru aprilie.

Renunțarea la gazul rusesc nu este deloc o alternativă profitabilă pentru Germania. În cazul în care scenariul prezentat mai sus se adeverește, economia germană ar putea intra în recesiune. În 2022 inflația va crește cu 1,5%, iar anul următor se estimează o creștere de 2% față de valorile prognozate.

Germania, în pragul unei crize economice majore

Embargoul asupra gazului rusesc este un subiect aprins de discuție la nivelul mai multor țări europene. Acestea se plâng că sancțiunile impuse Rusiei vor fi resimțite și de ei dacă se renunță la importurile de gaze naturale.

Germania se află printre statele care ar fi serios afectate de un embargou, fiind vorba chiar despre o criză economică severă. În 2021, trecut 55% din importurile germane de gaze au provenit din Rusia.

”Dorim să evităm o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă şi închiderea unor uzine care nu ar mai fi apoi niciodată redeschise”, a explicat vineri cancelarul Olaf Scholz.

Autoritățile de la Berlin au redus deja la 40% procentul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze. De asemenea, au în plan să renunțe complet la importul de gaze până la jumătatea anului 2024. Trei miliarde de euro au fost alocați pentru achiziția unor terminale plutitoare pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL). Cel mai mare inconvenient al planului este prețul. Gazele aduse cu nave transportatoare este mult mai costisitor comparativ cu importul din Rusia, prin conductele existente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.