Unde se zboară de pe aeroportul preferat de moldoveni

24 de rute permanente leagă Iașul de Europa și nu numai. În prezent sunt disponibile zboruri directe spre destinații diverse. Or, moldovenii au luat cu asalt aeroportul de peste Prut după ce pe cel de la Chișinău au fost anulate mai multe curse urmare a dificultăților financiare ale Air Moldova, dar și a retragerii low cost-ului Wizz Air.

Astfel, zilnic, de pe Aeroportul Iași se poate zbura către următoarele destinații:

WiZZ AIR:

Istanbul (Turcia)

Berlin, Memmingen, Dortmund (Germania)

Basel (Elveția)

Copenhaga, Billund (Danemarca)

Madrid, Barcelona (Spania)

Paris-Beauvais (Franța)

Londra-Luton, Liverpool (Anglia)

Bruxelles-Charleroi (Belgia)

Eindhoven (Olanda)

Roma-Ciampino, Milano-Bergamo, Bologna, Torino, Veneția-Treviso, Catania (Italia)

Tel Aviv (Israel)

Larnaca (Cipru)

RYANAIR:

Paris-Beauvais (Franța), Bruxelles-Charleroi (Belgia), Milano-Bergamo (Italia), Dublin (Irlanda)

AUSTRIAN AIRLINES: Viena (Austria)

HISKY: Dublin (Irlanda)

TAROM: Otopeni.

Pe drumul de acces spre și dinspre Aeroport sunt restricții de circulație, parcarea aerogării fiind închisă din cauza lucrărilor de amenajare a unei parcări mai mari. Restricțiile sunt valabile până la data de 15 august 2023. Informarea integrală, în primul comentariu.

La mijlocul lunii mai, Romeo Vatra, directorul Aeroportului din Iași declara că 30% din pasagerii de la aeroportul de peste Prut sunt din Republica Moldova.

Aeroportul de la Iași este preferat de moldoveni, în condițiile în care de la mijlocul lunii martie low cost-ul Wizz Air nu mai operează zboruri din Chișinău, respectiv pasagerii și-au îndreptat atenția spre aeroportul din Iași. În plus, o altă companie aeriană low-cost, Ryanair, a început să zboare din Iași.

De pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

„Suntem în discuții cu mai multe companii aeriene care să aducă servicii de handlilng și să susțină efortul creștere a companiile aeriene necorupte. În luna iulie vor fi eliminate constrângerile și incomoditățile create de Air Moldova. Or, în două săptămâni vom anunța exact ce va fi exact cu taxa de 9 euro”, spunea Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.