Unde se zboară de pe aeroportul preferat de moldoveni

24 de rute permanente leagă Iașul de Europa și nu numai. În prezent sunt disponibile zboruri directe spre destinații diverse. Or, moldovenii au luat cu asalt aeroportul de peste Prut după ce pe cel de la Chișinău au fost anulate mai multe curse urmare a dificultăților financiare ale Air Moldova, dar și a retragerii low cost-ului Wizz Air.

Astfel, zilnic, de pe Aeroportul Iași se poate zbura către următoarele destinații:

WiZZ AIR:

Istanbul (Turcia)

Berlin, Memmingen, Dortmund (Germania)

Basel (Elveția)

Copenhaga, Billund (Danemarca)

Madrid, Barcelona (Spania)

Paris-Beauvais (Franța)

Londra-Luton, Liverpool (Anglia)

Bruxelles-Charleroi (Belgia)

Eindhoven (Olanda)

Roma-Ciampino, Milano-Bergamo, Bologna, Torino, Veneția-Treviso, Catania (Italia)

Tel Aviv (Israel)

Larnaca (Cipru)

RYANAIR:

Paris-Beauvais (Franța), Bruxelles-Charleroi (Belgia), Milano-Bergamo (Italia), Dublin (Irlanda)

AUSTRIAN AIRLINES: Viena (Austria)

HISKY: Dublin (Irlanda)

TAROM: Otopeni.

Pe drumul de acces spre și dinspre Aeroport sunt restricții de circulație, parcarea aerogării fiind închisă din cauza lucrărilor de amenajare a unei parcări mai mari. Restricțiile sunt valabile până la data de 15 august 2023. Informarea integrală, în primul comentariu.

La mijlocul lunii mai, Romeo Vatra, directorul Aeroportului din Iași declara că 30% din pasagerii de la aeroportul de peste Prut sunt din Republica Moldova.

Aeroportul de la Iași este preferat de moldoveni, în condițiile în care de la mijlocul lunii martie low cost-ul Wizz Air nu mai operează zboruri din Chișinău, respectiv pasagerii și-au îndreptat atenția spre aeroportul din Iași. În plus, o altă companie aeriană low-cost, Ryanair, a început să zboare din Iași.

De pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

„Suntem în discuții cu mai multe companii aeriene care să aducă servicii de handlilng și să susțină efortul creștere a companiile aeriene necorupte. În luna iulie vor fi eliminate constrângerile și incomoditățile create de Air Moldova. Or, în două săptămâni vom anunța exact ce va fi exact cu taxa de 9 euro”, spunea Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.