Unde se zboară de pe aeroportul preferat de moldoveni

24 de rute permanente leagă Iașul de Europa și nu numai. În prezent sunt disponibile zboruri directe spre destinații diverse. Or, moldovenii au luat cu asalt aeroportul de peste Prut după ce pe cel de la Chișinău au fost anulate mai multe curse urmare a dificultăților financiare ale Air Moldova, dar și a retragerii low cost-ului Wizz Air.

Astfel, zilnic, de pe Aeroportul Iași se poate zbura către următoarele destinații:

WiZZ AIR:

Istanbul (Turcia)

Berlin, Memmingen, Dortmund (Germania)

Basel (Elveția)

Copenhaga, Billund (Danemarca)

Madrid, Barcelona (Spania)

Paris-Beauvais (Franța)

Londra-Luton, Liverpool (Anglia)

Bruxelles-Charleroi (Belgia)

Eindhoven (Olanda)

Roma-Ciampino, Milano-Bergamo, Bologna, Torino, Veneția-Treviso, Catania (Italia)

Tel Aviv (Israel)

Larnaca (Cipru)

RYANAIR:

Paris-Beauvais (Franța), Bruxelles-Charleroi (Belgia), Milano-Bergamo (Italia), Dublin (Irlanda)

AUSTRIAN AIRLINES: Viena (Austria)

HISKY: Dublin (Irlanda)

TAROM: Otopeni.

Pe drumul de acces spre și dinspre Aeroport sunt restricții de circulație, parcarea aerogării fiind închisă din cauza lucrărilor de amenajare a unei parcări mai mari. Restricțiile sunt valabile până la data de 15 august 2023. Informarea integrală, în primul comentariu.

La mijlocul lunii mai, Romeo Vatra, directorul Aeroportului din Iași declara că 30% din pasagerii de la aeroportul de peste Prut sunt din Republica Moldova.

Aeroportul de la Iași este preferat de moldoveni, în condițiile în care de la mijlocul lunii martie low cost-ul Wizz Air nu mai operează zboruri din Chișinău, respectiv pasagerii și-au îndreptat atenția spre aeroportul din Iași. În plus, o altă companie aeriană low-cost, Ryanair, a început să zboare din Iași.

De pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

„Suntem în discuții cu mai multe companii aeriene care să aducă servicii de handlilng și să susțină efortul creștere a companiile aeriene necorupte. În luna iulie vor fi eliminate constrângerile și incomoditățile create de Air Moldova. Or, în două săptămâni vom anunța exact ce va fi exact cu taxa de 9 euro”, spunea Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.