Unde te duci când vrei bani? Marea diferență dintre moldoveni și restul europenilor, atunci când se împrumută cu bani

În medie, jumătate din populația adultă a Uniunii Europene ia bani cu împrumut, potrivit datelor Băncii Mondiale. Nu vorbim doar despre creditele bancare, ci despre toate categoriile de împrumuturi, inclusiv de la familie și prieteni.

Există însă o diferență majoră între cele două mari jumătăți de Europă. În timp ce europenii din Vest se împrumută în număr mare de la bănci, cei din Est apelează la prieteni și familie.

În state precum Germania, Austria sau Luxemburg, între 60% și 80% din populația mai în vârstă de 15 ani s-a împrumutat, iar în aceste cazuri, sursa împrumutului a fost, de cele mai multe ori, banca.

Există mai mulți factori care pot explica acest fenomen. Unul este nivelul ridicat al dezvoltării economice în țările vest-europene. Infrastructura financiară matură, dezvoltată în timp, a creat premisele unei piețe bancare solide, ceea ce a facilitat potențialul de creditare.

Pentru locuitorii statelor est-europene și balcanice, creditele rămân fie inaccesibile, fie un ultim resort. Motivul este că, în multe situații, nivelul veniturilor nu îi face clienți dezirabili pentru bănci.

În Republica Moldova, după cum arată datele Băncii Mondiale, 181 de persoane din 1000 de persoane au credite la bănci.

Ultimul sondaj realizat de CBC AXA în 2022 arată că, 8,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.