Unde te duci când vrei bani? Marea diferență dintre moldoveni și restul europenilor, atunci când se împrumută cu bani

În medie, jumătate din populația adultă a Uniunii Europene ia bani cu împrumut, potrivit datelor Băncii Mondiale. Nu vorbim doar despre creditele bancare, ci despre toate categoriile de împrumuturi, inclusiv de la familie și prieteni.

Există însă o diferență majoră între cele două mari jumătăți de Europă. În timp ce europenii din Vest se împrumută în număr mare de la bănci, cei din Est apelează la prieteni și familie.

În state precum Germania, Austria sau Luxemburg, între 60% și 80% din populația mai în vârstă de 15 ani s-a împrumutat, iar în aceste cazuri, sursa împrumutului a fost, de cele mai multe ori, banca.

Există mai mulți factori care pot explica acest fenomen. Unul este nivelul ridicat al dezvoltării economice în țările vest-europene. Infrastructura financiară matură, dezvoltată în timp, a creat premisele unei piețe bancare solide, ceea ce a facilitat potențialul de creditare.

Pentru locuitorii statelor est-europene și balcanice, creditele rămân fie inaccesibile, fie un ultim resort. Motivul este că, în multe situații, nivelul veniturilor nu îi face clienți dezirabili pentru bănci.

În Republica Moldova, după cum arată datele Băncii Mondiale, 181 de persoane din 1000 de persoane au credite la bănci.

Ultimul sondaj realizat de CBC AXA în 2022 arată că, 8,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.