Unde te duci când vrei bani? Marea diferență dintre moldoveni și restul europenilor, atunci când se împrumută cu bani

În medie, jumătate din populația adultă a Uniunii Europene ia bani cu împrumut, potrivit datelor Băncii Mondiale. Nu vorbim doar despre creditele bancare, ci despre toate categoriile de împrumuturi, inclusiv de la familie și prieteni.

Există însă o diferență majoră între cele două mari jumătăți de Europă. În timp ce europenii din Vest se împrumută în număr mare de la bănci, cei din Est apelează la prieteni și familie.

În state precum Germania, Austria sau Luxemburg, între 60% și 80% din populația mai în vârstă de 15 ani s-a împrumutat, iar în aceste cazuri, sursa împrumutului a fost, de cele mai multe ori, banca.

Există mai mulți factori care pot explica acest fenomen. Unul este nivelul ridicat al dezvoltării economice în țările vest-europene. Infrastructura financiară matură, dezvoltată în timp, a creat premisele unei piețe bancare solide, ceea ce a facilitat potențialul de creditare.

Pentru locuitorii statelor est-europene și balcanice, creditele rămân fie inaccesibile, fie un ultim resort. Motivul este că, în multe situații, nivelul veniturilor nu îi face clienți dezirabili pentru bănci.

În Republica Moldova, după cum arată datele Băncii Mondiale, 181 de persoane din 1000 de persoane au credite la bănci.

Ultimul sondaj realizat de CBC AXA în 2022 arată că, 8,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.