Unde te duci când vrei bani? Marea diferență dintre moldoveni și restul europenilor, atunci când se împrumută cu bani

În medie, jumătate din populația adultă a Uniunii Europene ia bani cu împrumut, potrivit datelor Băncii Mondiale. Nu vorbim doar despre creditele bancare, ci despre toate categoriile de împrumuturi, inclusiv de la familie și prieteni.

Există însă o diferență majoră între cele două mari jumătăți de Europă. În timp ce europenii din Vest se împrumută în număr mare de la bănci, cei din Est apelează la prieteni și familie.

În state precum Germania, Austria sau Luxemburg, între 60% și 80% din populația mai în vârstă de 15 ani s-a împrumutat, iar în aceste cazuri, sursa împrumutului a fost, de cele mai multe ori, banca.

Există mai mulți factori care pot explica acest fenomen. Unul este nivelul ridicat al dezvoltării economice în țările vest-europene. Infrastructura financiară matură, dezvoltată în timp, a creat premisele unei piețe bancare solide, ceea ce a facilitat potențialul de creditare.

Pentru locuitorii statelor est-europene și balcanice, creditele rămân fie inaccesibile, fie un ultim resort. Motivul este că, în multe situații, nivelul veniturilor nu îi face clienți dezirabili pentru bănci.

În Republica Moldova, după cum arată datele Băncii Mondiale, 181 de persoane din 1000 de persoane au credite la bănci.

Ultimul sondaj realizat de CBC AXA în 2022 arată că, 8,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.