Unde te duci când vrei bani? Marea diferență dintre moldoveni și restul europenilor, atunci când se împrumută cu bani

În medie, jumătate din populația adultă a Uniunii Europene ia bani cu împrumut, potrivit datelor Băncii Mondiale. Nu vorbim doar despre creditele bancare, ci despre toate categoriile de împrumuturi, inclusiv de la familie și prieteni.

Există însă o diferență majoră între cele două mari jumătăți de Europă. În timp ce europenii din Vest se împrumută în număr mare de la bănci, cei din Est apelează la prieteni și familie.

În state precum Germania, Austria sau Luxemburg, între 60% și 80% din populația mai în vârstă de 15 ani s-a împrumutat, iar în aceste cazuri, sursa împrumutului a fost, de cele mai multe ori, banca.

Există mai mulți factori care pot explica acest fenomen. Unul este nivelul ridicat al dezvoltării economice în țările vest-europene. Infrastructura financiară matură, dezvoltată în timp, a creat premisele unei piețe bancare solide, ceea ce a facilitat potențialul de creditare.

Pentru locuitorii statelor est-europene și balcanice, creditele rămân fie inaccesibile, fie un ultim resort. Motivul este că, în multe situații, nivelul veniturilor nu îi face clienți dezirabili pentru bănci.

În Republica Moldova, după cum arată datele Băncii Mondiale, 181 de persoane din 1000 de persoane au credite la bănci.

Ultimul sondaj realizat de CBC AXA în 2022 arată că, 8,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile SRL „GBG-MLD” și SRL „Prodomus” cu amenzi în valoare totală de circa 6 milioane de lei, pentru constituirea unui cartel și trucarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziție publică de echipamente medicale. Decizia a fost adoptată pe 4 decembrie, în urma unei investigații ce a vizat achiziționarea sistemelor de compresii mecanice automate destinate IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Potrivit Consiliului Concurenței, „investigația a demonstrat că reprezentanții celor două companii au comunicat între ei despre procedura de achiziții ce urma să fie desfășurată”, inclusiv despre participarea SRL „Prodomus” cu produse marca ZOLL Medical, pentru care SRL „GBG-MLD” este distribuitor oficial în Republica Moldova.

Instituția precizează că, pe baza probelor acumulate, s-a constatat că cele două întreprinderi au coordonat ofertele depuse, prin schimb de informații sensibile din punct de vedere concurențial. În urma acestei coordonări, „SRL „Prodomus” a depus o ofertă formală, necompetitivă, menită să creeze aparența unei concurențe reale”.

Totodată, Consiliul Concurenței arată că SRL „GBG-MLD” a pregătit și transmis către SRL „Prodomus” documentele necesare pentru participarea la licitație, acțiune ce confirmă coordonarea ofertelor și imitația procesului concurențial.

În aceste condiții, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunile celor două companii „constituie un cartel având ca obiect participarea cu oferte trucate la procedura de achiziție menționată”, comportament care „a eliminat concurența reală, a suprimat incertitudinea specifică licitațiilor și a denaturat procesul competitiv”, încălcând prevederile Legii concurenței.

În consecință, Consiliul Concurenței a aplicat o amendă de 5 813 529,49 lei pentru SRL „GBG-MLD” și de 152 517,15 lei pentru SRL „Prodomus”.

Instituția mai informează că, în cadrul aceleiași investigații, a examinat și comportamentul altor întreprinderi într-o procedură repetată de achiziție a echipamentelor medicale, fără a identifica probe de încălcare a legislației concurențiale.

Decizia Plenului Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de contencios administrativ și va fi publicată pe pagina oficială a instituției după eliminarea informațiilor confidențiale.