Ungaria și Slovacia vor putea cumpăra în continuare petrol din Rusia

Comisia Europeană va permite Ungariei și Slovaciei să importe petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2023, după ce a anunțat un embargo asupra petrolului rusesc, parte a noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Comisia le-a semnalat deja țărilor UE că ar exista o anumită formă de măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea aprovizionării alternative, scrie Politico.

În ultimele săptămâni, Ungaria a spus în repetate rânduri că se opune sancțiunilor care vizează sectorul energetic.

Potrivit documentului consultat de Politico, „autoritățile competente din Ungaria și Slovacia pot autoriza executarea până la 31 decembrie 2023 a contractelor” încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului pachet de sancțiuni, „sau a contractelor auxiliare necesare executării unor astfel de contracte”.

În zilele următoare, planul Comisiei va fi dezbătut de țările UE. Unii diplomați UE au indicat deja că doresc să scurteze atât perioada de eliminare treptată, cât și perioada de scutire pentru Ungaria și Slovacia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că UE propune o interdicție treptată a importurilor de petrol din Rusia, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni.

„Vom elimina aprovizionarea cu petrolul rusesc nerafinat pe parcursul a 6 luni și produsele rafinate până la sfârșitul anului”, a precizat aceasta.

Rusia exportă două treimi din petrolul său către UE. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE, iar factura s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, a indicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, excluderea altor bănci ruseşti din sistemul interbancar Swift şi includerea propagandiştilor regimului rus şi a autorilor de dezinformare pe lista neagră a persoanelor interzise în UE.

Şapte bănci ruseşti au fost deja excluse din Swift de către UE. Cea mai importantă bancă din Rusia, Sberbank, care reprezintă 37% din piaţă, se va număra printre băncile care vor fi excluse.

#Slovacia #petrol #import #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.