Ungurii n-au bani de vacanțe. Cât a decăzut economia, sub Viktor Orban

19 Iul. 2023, 16:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2023, 16:33 // Actual //  bani.md

Doar 59% dintre unguri au fost sau vor pleca în vacanță anul acesta, rezultă dintr-un sondaj reprezentativ, efectuat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu aplicația pentru smartphone Opinio, la solicitarea Euronews. Eșantionul de 1.000 de persoane a fost examinat în funcție de grupe de vârstă, gen, nivel de educație și tip de așezare.

Dintre diferitele grupuri demografice, cei peste 50 de ani (56 la sută), cei care locuiesc în orașe mici (47 la sută) și cei din Ungaria de Est (46 la sută) au răspuns cu șanse mult mai mari decât în medie că anul acesta nu vor merge deloc în vacanţă. În timp ce, persoanele cu diplome (29 la sută) și tinerii (26 și, respectiv, 35 la sută) sunt mai puțin dispuși să renunţe la vacanță decât media.

Cei care nu pleacă în vacanță invocă în principal lipsa resurselor financiare (64%), în timp ce 20% dintre cei care nu au plecat în concediu anul acesta, nu au plecat în vacanţă nici altă dată. Se vede clar că 71% dintre respondenții doar cu diplomă de bacalaureat merg de obicei în vacanţă pe timp de vară, însă anul acesta nu pot din motive financiare, scrie nepszava.hu.

În ceea ce priveşte destinaţiile de vacanţă, 52% dintre respondenţi au spus că vor pleca doar prin ţară, 14% doar în străinătate, iar 27% vor petrece concediul atât în ţară, cât şi în străinătate. În cea mai mare proporţie (23%) sunt tinerii care îşi petrec vacanţa de vară în străinătate, în timp ce persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani preferă să se relaxeze exclusiv în locurile de vacanță interne (62%).

Dintre destinațiile de vacanță din străinătate cea mai populară este litoralul (54%). Mai mult de jumătate (51%) dintre unguri susţin că merg în vacanță în străinătate, deoarece este mai ieftin decât acasă.

Patru din zece unguri nu au bani să plece în vacanță

O corelație interesantă este că, cu cât este mai mică așezarea în care locuiește cineva cu atât este mai convins că este mai ieftin să plece în vacanță în străinătate – 75% dintre cei care locuiesc la sate au asemenea convingeri, în timp ce doar 26% dintre cei care locuiesc în capitală au o viziune similară. Printre motive, mulți au mai indicat că vacanțele în străinătate sunt mai incitante (40%), mai variate (46%) și sunt mai multe obiective turistice (40%).

Principalele motive prin care sunt susţinute vacanţele în ţară sunt: „sunt multe de explorat acasă” (41%) și „îmi place să fac drumeții în peisajele de acasă” (43%), în timp ce doar 29% aminteşte drept motive preţurile convenabile din ţară, iar 36% spun „Balaton” drept justificare pentru vacanţa de vară.

Majoritatea familiilor ungare (35%) cheltuiesc între 100.000 și 300.000 de forinţi pentru vacanță, în timp ce al doilea grup ca mărime (27%) cheltuiește mai puțin de 100.000 de forinţi, iar 19% dintre cei chestionați sunt dispuşi să cheltuie între 300-500 mii de forinţi și 11% între 500-800 mii de forinţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!