Ungurii n-au bani de vacanțe. Cât a decăzut economia, sub Viktor Orban

Doar 59% dintre unguri au fost sau vor pleca în vacanță anul acesta, rezultă dintr-un sondaj reprezentativ, efectuat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu aplicația pentru smartphone Opinio, la solicitarea Euronews. Eșantionul de 1.000 de persoane a fost examinat în funcție de grupe de vârstă, gen, nivel de educație și tip de așezare.

Dintre diferitele grupuri demografice, cei peste 50 de ani (56 la sută), cei care locuiesc în orașe mici (47 la sută) și cei din Ungaria de Est (46 la sută) au răspuns cu șanse mult mai mari decât în medie că anul acesta nu vor merge deloc în vacanţă. În timp ce, persoanele cu diplome (29 la sută) și tinerii (26 și, respectiv, 35 la sută) sunt mai puțin dispuși să renunţe la vacanță decât media.

Cei care nu pleacă în vacanță invocă în principal lipsa resurselor financiare (64%), în timp ce 20% dintre cei care nu au plecat în concediu anul acesta, nu au plecat în vacanţă nici altă dată. Se vede clar că 71% dintre respondenții doar cu diplomă de bacalaureat merg de obicei în vacanţă pe timp de vară, însă anul acesta nu pot din motive financiare, scrie nepszava.hu.

În ceea ce priveşte destinaţiile de vacanţă, 52% dintre respondenţi au spus că vor pleca doar prin ţară, 14% doar în străinătate, iar 27% vor petrece concediul atât în ţară, cât şi în străinătate. În cea mai mare proporţie (23%) sunt tinerii care îşi petrec vacanţa de vară în străinătate, în timp ce persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani preferă să se relaxeze exclusiv în locurile de vacanță interne (62%).

Dintre destinațiile de vacanță din străinătate cea mai populară este litoralul (54%). Mai mult de jumătate (51%) dintre unguri susţin că merg în vacanță în străinătate, deoarece este mai ieftin decât acasă.

Patru din zece unguri nu au bani să plece în vacanță

O corelație interesantă este că, cu cât este mai mică așezarea în care locuiește cineva cu atât este mai convins că este mai ieftin să plece în vacanță în străinătate – 75% dintre cei care locuiesc la sate au asemenea convingeri, în timp ce doar 26% dintre cei care locuiesc în capitală au o viziune similară. Printre motive, mulți au mai indicat că vacanțele în străinătate sunt mai incitante (40%), mai variate (46%) și sunt mai multe obiective turistice (40%).

Principalele motive prin care sunt susţinute vacanţele în ţară sunt: „sunt multe de explorat acasă” (41%) și „îmi place să fac drumeții în peisajele de acasă” (43%), în timp ce doar 29% aminteşte drept motive preţurile convenabile din ţară, iar 36% spun „Balaton” drept justificare pentru vacanţa de vară.

Majoritatea familiilor ungare (35%) cheltuiesc între 100.000 și 300.000 de forinţi pentru vacanță, în timp ce al doilea grup ca mărime (27%) cheltuiește mai puțin de 100.000 de forinţi, iar 19% dintre cei chestionați sunt dispuşi să cheltuie între 300-500 mii de forinţi și 11% între 500-800 mii de forinţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ungaria #turism #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.