Ungurii n-au bani de vacanțe. Cât a decăzut economia, sub Viktor Orban

Doar 59% dintre unguri au fost sau vor pleca în vacanță anul acesta, rezultă dintr-un sondaj reprezentativ, efectuat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu aplicația pentru smartphone Opinio, la solicitarea Euronews. Eșantionul de 1.000 de persoane a fost examinat în funcție de grupe de vârstă, gen, nivel de educație și tip de așezare.

Dintre diferitele grupuri demografice, cei peste 50 de ani (56 la sută), cei care locuiesc în orașe mici (47 la sută) și cei din Ungaria de Est (46 la sută) au răspuns cu șanse mult mai mari decât în medie că anul acesta nu vor merge deloc în vacanţă. În timp ce, persoanele cu diplome (29 la sută) și tinerii (26 și, respectiv, 35 la sută) sunt mai puțin dispuși să renunţe la vacanță decât media.

Cei care nu pleacă în vacanță invocă în principal lipsa resurselor financiare (64%), în timp ce 20% dintre cei care nu au plecat în concediu anul acesta, nu au plecat în vacanţă nici altă dată. Se vede clar că 71% dintre respondenții doar cu diplomă de bacalaureat merg de obicei în vacanţă pe timp de vară, însă anul acesta nu pot din motive financiare, scrie nepszava.hu.

În ceea ce priveşte destinaţiile de vacanţă, 52% dintre respondenţi au spus că vor pleca doar prin ţară, 14% doar în străinătate, iar 27% vor petrece concediul atât în ţară, cât şi în străinătate. În cea mai mare proporţie (23%) sunt tinerii care îşi petrec vacanţa de vară în străinătate, în timp ce persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani preferă să se relaxeze exclusiv în locurile de vacanță interne (62%).

Dintre destinațiile de vacanță din străinătate cea mai populară este litoralul (54%). Mai mult de jumătate (51%) dintre unguri susţin că merg în vacanță în străinătate, deoarece este mai ieftin decât acasă.

Patru din zece unguri nu au bani să plece în vacanță

O corelație interesantă este că, cu cât este mai mică așezarea în care locuiește cineva cu atât este mai convins că este mai ieftin să plece în vacanță în străinătate – 75% dintre cei care locuiesc la sate au asemenea convingeri, în timp ce doar 26% dintre cei care locuiesc în capitală au o viziune similară. Printre motive, mulți au mai indicat că vacanțele în străinătate sunt mai incitante (40%), mai variate (46%) și sunt mai multe obiective turistice (40%).

Principalele motive prin care sunt susţinute vacanţele în ţară sunt: „sunt multe de explorat acasă” (41%) și „îmi place să fac drumeții în peisajele de acasă” (43%), în timp ce doar 29% aminteşte drept motive preţurile convenabile din ţară, iar 36% spun „Balaton” drept justificare pentru vacanţa de vară.

Majoritatea familiilor ungare (35%) cheltuiesc între 100.000 și 300.000 de forinţi pentru vacanță, în timp ce al doilea grup ca mărime (27%) cheltuiește mai puțin de 100.000 de forinţi, iar 19% dintre cei chestionați sunt dispuşi să cheltuie între 300-500 mii de forinţi și 11% între 500-800 mii de forinţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ungaria #turism #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.