Ungurii n-au bani de vacanțe. Cât a decăzut economia, sub Viktor Orban

Doar 59% dintre unguri au fost sau vor pleca în vacanță anul acesta, rezultă dintr-un sondaj reprezentativ, efectuat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu aplicația pentru smartphone Opinio, la solicitarea Euronews. Eșantionul de 1.000 de persoane a fost examinat în funcție de grupe de vârstă, gen, nivel de educație și tip de așezare.

Dintre diferitele grupuri demografice, cei peste 50 de ani (56 la sută), cei care locuiesc în orașe mici (47 la sută) și cei din Ungaria de Est (46 la sută) au răspuns cu șanse mult mai mari decât în medie că anul acesta nu vor merge deloc în vacanţă. În timp ce, persoanele cu diplome (29 la sută) și tinerii (26 și, respectiv, 35 la sută) sunt mai puțin dispuși să renunţe la vacanță decât media.

Cei care nu pleacă în vacanță invocă în principal lipsa resurselor financiare (64%), în timp ce 20% dintre cei care nu au plecat în concediu anul acesta, nu au plecat în vacanţă nici altă dată. Se vede clar că 71% dintre respondenții doar cu diplomă de bacalaureat merg de obicei în vacanţă pe timp de vară, însă anul acesta nu pot din motive financiare, scrie nepszava.hu.

În ceea ce priveşte destinaţiile de vacanţă, 52% dintre respondenţi au spus că vor pleca doar prin ţară, 14% doar în străinătate, iar 27% vor petrece concediul atât în ţară, cât şi în străinătate. În cea mai mare proporţie (23%) sunt tinerii care îşi petrec vacanţa de vară în străinătate, în timp ce persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani preferă să se relaxeze exclusiv în locurile de vacanță interne (62%).

Dintre destinațiile de vacanță din străinătate cea mai populară este litoralul (54%). Mai mult de jumătate (51%) dintre unguri susţin că merg în vacanță în străinătate, deoarece este mai ieftin decât acasă.

Patru din zece unguri nu au bani să plece în vacanță

O corelație interesantă este că, cu cât este mai mică așezarea în care locuiește cineva cu atât este mai convins că este mai ieftin să plece în vacanță în străinătate – 75% dintre cei care locuiesc la sate au asemenea convingeri, în timp ce doar 26% dintre cei care locuiesc în capitală au o viziune similară. Printre motive, mulți au mai indicat că vacanțele în străinătate sunt mai incitante (40%), mai variate (46%) și sunt mai multe obiective turistice (40%).

Principalele motive prin care sunt susţinute vacanţele în ţară sunt: „sunt multe de explorat acasă” (41%) și „îmi place să fac drumeții în peisajele de acasă” (43%), în timp ce doar 29% aminteşte drept motive preţurile convenabile din ţară, iar 36% spun „Balaton” drept justificare pentru vacanţa de vară.

Majoritatea familiilor ungare (35%) cheltuiesc între 100.000 și 300.000 de forinţi pentru vacanță, în timp ce al doilea grup ca mărime (27%) cheltuiește mai puțin de 100.000 de forinţi, iar 19% dintre cei chestionați sunt dispuşi să cheltuie între 300-500 mii de forinţi și 11% între 500-800 mii de forinţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ungaria #turism #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.