Unii după gratii, alții în arest la domiciliu! Decizia magistraților în privința celor 18 figuranți în dosarul IPOT

Procurorii anticorupție au reușit să obțină măsuri preventive pentru cei 18 figuranți, învinuiți în dosarul inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență de la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Astfel, potrivit Procuraturii, vicedirectorul IPOT împreună cu un subaltern au primit câte 30 de zile de arest preventiv, iar alți doi colegi ai acestora – câte 20 de zile de arest preventiv.

Ceilalți 13 figuranți au fost plasați în arest la domiciliu pentru o lună, iar o persoană fizică a fost liberată provizoriu sub control judiciar.

Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, anunță PG.

Învinuiții au fost reținuți la începutul acestei săptămâni ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate de procurorii anticorupție și CNA în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate. În urma respectivelor acțiuni, de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

O parte dintre persoanele reținute și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Acest proces penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro.

În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

#procuratura #dosar #arest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.