Unii după gratii, alții în arest la domiciliu! Decizia magistraților în privința celor 18 figuranți în dosarul IPOT

Procurorii anticorupție au reușit să obțină măsuri preventive pentru cei 18 figuranți, învinuiți în dosarul inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență de la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Astfel, potrivit Procuraturii, vicedirectorul IPOT împreună cu un subaltern au primit câte 30 de zile de arest preventiv, iar alți doi colegi ai acestora – câte 20 de zile de arest preventiv.

Ceilalți 13 figuranți au fost plasați în arest la domiciliu pentru o lună, iar o persoană fizică a fost liberată provizoriu sub control judiciar.

Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, anunță PG.

Învinuiții au fost reținuți la începutul acestei săptămâni ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate de procurorii anticorupție și CNA în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate. În urma respectivelor acțiuni, de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

O parte dintre persoanele reținute și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Acest proces penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro.

În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

#procuratura #dosar #arest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.