Unii după gratii, alții în arest la domiciliu! Decizia magistraților în privința celor 18 figuranți în dosarul IPOT

Procurorii anticorupție au reușit să obțină măsuri preventive pentru cei 18 figuranți, învinuiți în dosarul inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență de la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Astfel, potrivit Procuraturii, vicedirectorul IPOT împreună cu un subaltern au primit câte 30 de zile de arest preventiv, iar alți doi colegi ai acestora – câte 20 de zile de arest preventiv.

Ceilalți 13 figuranți au fost plasați în arest la domiciliu pentru o lună, iar o persoană fizică a fost liberată provizoriu sub control judiciar.

Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, anunță PG.

Învinuiții au fost reținuți la începutul acestei săptămâni ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate de procurorii anticorupție și CNA în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate. În urma respectivelor acțiuni, de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

O parte dintre persoanele reținute și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Acest proces penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro.

În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

#procuratura #dosar #arest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova este prognozată să crească lent, dar constant, în următorii ani, însă cu deficite bugetare ridicate și cheltuieli publice în continuă expansiune, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, elaborat de Ministerul Finanțelor

Conform documentului, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.

În paralel, veniturile bugetului de stat sunt prognozate să urce de la 75,8 miliarde de lei în 2025 la 91,1 miliarde de lei în 2028, pe fondul relansării economice și al îmbunătățirii colectării fiscale. Totuși, cheltuielile bugetare vor crește într-un ritm comparabil, de la 94 miliarde de lei la 109 miliarde de lei, menținând presiunea asupra finanțelor publice.

Astfel, deficitul bugetar rămâne ridicat pe tot orizontul de prognoză, fiind estimat la –5,5% din PIB în 2026, –5,4% în 2027 și –4,1% în 2028, niveluri considerate gestionabile doar în condițiile menținerii accesului la finanțare internă și externă.

În ceea ce privește inflația, Ministerul Finanțelor, pe baza prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, estimează o temperare a creșterii prețurilor după vârful din 2025. Indicele mediu anual al prețurilor de consum ar urma să scadă de la 7,7% în 2025 la 4,3% în 2026, urmând să se stabilizeze în intervalul 4,5–5,0% până în 2028.

Documentul include și ipoteze privind evoluția cursului de schimb, care rămâne un factor-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Leul este prognozat să se deprecieze gradual, cursul mediu fiind estimat la 17,59 lei/dolar în 2026 și 18,15 lei/dolar în 2028, respectiv 19,79 lei/euro în 2026 și 20,62 lei/euro în 2028.

Ministerul Finanțelor avertizează că aceste prognoze pot fi afectate de riscuri interne și externe, inclusiv tensiuni geopolitice, șocuri energetice, evoluții nefavorabile ale inflației internaționale sau fluctuații mai accentuate ale cursului de schimb, care ar putea amplifica dezechilibrele bugetare și presiunile asupra datoriei publice.