Unul dintre marii producători de vin vrea să-i îmbete pe români! negociază cu eMAG listarea peste Prut

Nicolae Popov, director executiv, Kazayak – Vin: „Reprezentanţii eMAG cunosc foarte bine produsele noastre, colaborează cu un partener de-al nostru pe partea de logistică şi întâlnirea cu ei ne-a dat speranţă pentru viitor.“

Kazayak, unul dintre cele mai mari producători şi exportatori de vinuri îmbuteliate din Republica Moldova, cu un volum anual de circa 10 milioane de sticle, vrea să-şi crească expunerea pe piaţa românească, unde vinde cantităţi mici prin distribuitori, şi negociază cu eMAG, cel mai mare retailer online, listarea vinurilor.

„Reprezentanţii eMAG cunosc foarte bine produsele noastre, colaborează cu un partener de-al nostru pe partea de logistică şi întâlnirea cu ei ne-a dat speranţă pentru viitor“, a spus pentru Ziarul Financiar Nicolae Popov, director executiv, Kazayak – Vin. El a venit la Bucureşti în 28 noiembrie, făcând parte din „Export Missions România“, un program al autorităţilor din Republica Moldova de a sprijini dezvoltarea şi expansiunea companiilor locale pe pieţele internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kazayak #producator #vin #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.