Principala companie de utilităţi din Viena va pune în sfârşit punct dependenţei de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg.
Wien Energie GmbH, care furnizează electricitate, gaze naturale şi încălzire pentru două milioane de persoane din şi din jurul capitalei Austriei, a anunţat vineri că, începând de la 1 ianuarie 2025, nu va mai avea nevoie de gaze ruseşti, pentru prima dată în ultimele decenii. Compania de utilităţi şi-a asigurat o cantitate de aproximativ 10 Terawaţi-oră, echivalentul a circa 12% din consumul naţional, din surse non-ruseşti, în primul rând de la furnizori Marea Nordului, precum şi din Africa de Nord şi alţi furnizori globali de gaze lichefiate.
Necesarul anual de gaze al Wien Energie variază între 12 şi 14 TWh, în funcţie de vreme.
„Din cauza războiului de agresiune al Rusiei, independenţa faţă de gazul rusesc este crucială pentru securitatea aprovizionării. Toate gospodăriile, clienţii comerciali şi centralele vor funcţiona pe gaze non-ruseşti în 2025”, a declarat vineri consilierul municipal pe probleme economice, Peter Hanke.
Acest anunţ ar putea reduce presiunile de pe piaţa de gaze, în contextul în care traderii se pregătesc pentru ca livrările de gaze ruseşti via Ucraina să se oprească de la 1 ianuarie 2025. În prima jumătate a acestui an, Austria şi-a asigurat mai mult de jumătate din aprovizionarea cu gaze de pe această rută.
Firma de utilităţi Wien Energie GmbH a promis de asemenea să nu majoreze preţurile pentru consumatorul final, chiar dacă gazele din surse alternative vor fi uşor mai scumpe decât gazele ruseşti, a precizat Michael Strebl, CEO-ul companiei.
Austria a menţinut una dintre cele mai vechi şi mai mari dependenţe europene de energia rusească iar în anul 2018 a prelungit, până în 2040, un contract pe termen lung de achiziţionare de gaze convenit cu grupul rus Gazprom. Compania de stat OMV, cea mai mare companie energetică din Austria, a luat naştere din tratatul de independenţă semnat de Austria la finele celui de-al doilea război mondial, tratat care a dat sovieticilor controlul asupra activelor din energie, în schimbul neutralităţii Austriei.
Unul dintre ultimii mari consumatori de gaze ruseşti din UE închide robinetul
Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.
În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.
Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.
Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.
-
1BNM: Inteligența Artificială poate zgudui sistemul bancar dacă scapă de sub control
-
2Prețurile petrolului scapă de sub control! Se așteaptă o volatilitate a cotațiilor în următoarele luni
-
3Un cablu și atât! Sistemul energetic al Moldovei, la un pas de blackout
-
4Reinvent Moldova 2.0: Lideri, experți și societatea civilă se reunesc pentru viitorul european al Republicii Moldova
-
5Mai mulți șefi la Ministerul Muncii! Guvernul umflă organigrama