Principala companie de utilităţi din Viena va pune în sfârşit punct dependenţei de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg.
Wien Energie GmbH, care furnizează electricitate, gaze naturale şi încălzire pentru două milioane de persoane din şi din jurul capitalei Austriei, a anunţat vineri că, începând de la 1 ianuarie 2025, nu va mai avea nevoie de gaze ruseşti, pentru prima dată în ultimele decenii. Compania de utilităţi şi-a asigurat o cantitate de aproximativ 10 Terawaţi-oră, echivalentul a circa 12% din consumul naţional, din surse non-ruseşti, în primul rând de la furnizori Marea Nordului, precum şi din Africa de Nord şi alţi furnizori globali de gaze lichefiate.
Necesarul anual de gaze al Wien Energie variază între 12 şi 14 TWh, în funcţie de vreme.
“Din cauza războiului de agresiune al Rusiei, independenţa faţă de gazul rusesc este crucială pentru securitatea aprovizionării. Toate gospodăriile, clienţii comerciali şi centralele vor funcţiona pe gaze non-ruseşti în 2025”, a declarat vineri consilierul municipal pe probleme economice, Peter Hanke.
Acest anunţ ar putea reduce presiunile de pe piaţa de gaze, în contextul în care traderii se pregătesc pentru ca livrările de gaze ruseşti via Ucraina să se oprească de la 1 ianuarie 2025. În prima jumătate a acestui an, Austria şi-a asigurat mai mult de jumătate din aprovizionarea cu gaze de pe această rută.
Firma de utilităţi Wien Energie GmbH a promis de asemenea să nu majoreze preţurile pentru consumatorul final, chiar dacă gazele din surse alternative vor fi uşor mai scumpe decât gazele ruseşti, a precizat Michael Strebl, CEO-ul companiei.
Austria a menţinut una dintre cele mai vechi şi mai mari dependenţe europene de energia rusească iar în anul 2018 a prelungit, până în 2040, un contract pe termen lung de achiziţionare de gaze convenit cu grupul rus Gazprom. Compania de stat OMV, cea mai mare companie energetică din Austria, a luat naştere din tratatul de independenţă semnat de Austria la finele celui de-al doilea război mondial, tratat care a dat sovieticilor controlul asupra activelor din energie, în schimbul neutralităţii Austriei.
Unul dintre ultimii mari consumatori de gaze ruseşti din UE închide robinetul
Ministerul Economiei a venit cu o reacție oficială în urma informațiilor apărute în spațiul public privind vânzarea Portului Internațional Liber Giurgiulești către România. Instituția confirmă că există discuții în desfășurare, însă subliniază că nu poate comenta o tranzacție care nu este încă finalizată.
Potrivit Ministerului, operatorul portului — Danube Logistics — este o entitate privată, deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar eventualele negocieri privind cooperarea cu statul român pentru operarea infrastructurii portuare țin exclusiv de procesul comercial aflat în derulare.
„În contextul discuțiilor publice privind dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, confirmăm că discuțiile sunt în desfășurare, dar nu putem oferi detalii despre o tranzacție care nu este finalizată”, precizează Ministerul Economiei.
Instituția subliniază că Guvernul Republicii Moldova va urmări ca orice decizie privind acest activ strategic să fie în interesul național:
„Guvernul Republicii Moldova nu poate comenta detalii suplimentare la această etapă, întrucât procesul nu este finalizat, însă se va asigura că orice tranzacție care vizează acest activ strategic al statului să fie în interesul Republicii Moldova.”
Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.
Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.
Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.
BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.
Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Expertul crypto, Olga Tăbârță: Apariția tokenului DCT pe CoinMarketCap arată că și Moldova poate livra proiecte credibile
-
2Tun uriaș la CFM! 120.000 de țigări găsite în depoul condus anterior de actualul director CFM, Cotelinic
-
3Scumpirile nu se opresc. BNM crește prognoza inflației pentru 2026
-
4Mutări surpriză la vârful Serviciului Vamal! Adjuncta Ababii pleacă. Cine îi ia locul
-
5Apa caldă aproape +30%. Electricitatea urcă din nou. Prognoza BNM zguduie portofelele