Unul dintre ultimii mari consumatori de gaze ruseşti din UE închide robinetul

Principala companie de utilităţi din Viena va pune în sfârşit punct dependenţei de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg.

Wien Energie GmbH, care furnizează electricitate, gaze naturale şi încălzire pentru două milioane de persoane din şi din jurul capitalei Austriei, a anunţat vineri că, începând de la 1 ianuarie 2025, nu va mai avea nevoie de gaze ruseşti, pentru prima dată în ultimele decenii. Compania de utilităţi şi-a asigurat o cantitate de aproximativ 10 Terawaţi-oră, echivalentul a circa 12% din consumul naţional, din surse non-ruseşti, în primul rând de la furnizori Marea Nordului, precum şi din Africa de Nord şi alţi furnizori globali de gaze lichefiate.

Necesarul anual de gaze al Wien Energie variază între 12 şi 14 TWh, în funcţie de vreme.

„Din cauza războiului de agresiune al Rusiei, independenţa faţă de gazul rusesc este crucială pentru securitatea aprovizionării. Toate gospodăriile, clienţii comerciali şi centralele vor funcţiona pe gaze non-ruseşti în 2025”, a declarat vineri consilierul municipal pe probleme economice, Peter Hanke.

Acest anunţ ar putea reduce presiunile de pe piaţa de gaze, în contextul în care traderii se pregătesc pentru ca livrările de gaze ruseşti via Ucraina să se oprească de la 1 ianuarie 2025. În prima jumătate a acestui an, Austria şi-a asigurat mai mult de jumătate din aprovizionarea cu gaze de pe această rută.

Firma de utilităţi Wien Energie GmbH a promis de asemenea să nu majoreze preţurile pentru consumatorul final, chiar dacă gazele din surse alternative vor fi uşor mai scumpe decât gazele ruseşti, a precizat Michael Strebl, CEO-ul companiei.

Austria a menţinut una dintre cele mai vechi şi mai mari dependenţe europene de energia rusească iar în anul 2018 a prelungit, până în 2040, un contract pe termen lung de achiziţionare de gaze convenit cu grupul rus Gazprom. Compania de stat OMV, cea mai mare companie energetică din Austria, a luat naştere din tratatul de independenţă semnat de Austria la finele celui de-al doilea război mondial, tratat care a dat sovieticilor controlul asupra activelor din energie, în schimbul neutralităţii Austriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consumtar #robinet #gaz #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.