Principala companie de utilităţi din Viena va pune în sfârşit punct dependenţei de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg.
Wien Energie GmbH, care furnizează electricitate, gaze naturale şi încălzire pentru două milioane de persoane din şi din jurul capitalei Austriei, a anunţat vineri că, începând de la 1 ianuarie 2025, nu va mai avea nevoie de gaze ruseşti, pentru prima dată în ultimele decenii. Compania de utilităţi şi-a asigurat o cantitate de aproximativ 10 Terawaţi-oră, echivalentul a circa 12% din consumul naţional, din surse non-ruseşti, în primul rând de la furnizori Marea Nordului, precum şi din Africa de Nord şi alţi furnizori globali de gaze lichefiate.
Necesarul anual de gaze al Wien Energie variază între 12 şi 14 TWh, în funcţie de vreme.
„Din cauza războiului de agresiune al Rusiei, independenţa faţă de gazul rusesc este crucială pentru securitatea aprovizionării. Toate gospodăriile, clienţii comerciali şi centralele vor funcţiona pe gaze non-ruseşti în 2025”, a declarat vineri consilierul municipal pe probleme economice, Peter Hanke.
Acest anunţ ar putea reduce presiunile de pe piaţa de gaze, în contextul în care traderii se pregătesc pentru ca livrările de gaze ruseşti via Ucraina să se oprească de la 1 ianuarie 2025. În prima jumătate a acestui an, Austria şi-a asigurat mai mult de jumătate din aprovizionarea cu gaze de pe această rută.
Firma de utilităţi Wien Energie GmbH a promis de asemenea să nu majoreze preţurile pentru consumatorul final, chiar dacă gazele din surse alternative vor fi uşor mai scumpe decât gazele ruseşti, a precizat Michael Strebl, CEO-ul companiei.
Austria a menţinut una dintre cele mai vechi şi mai mari dependenţe europene de energia rusească iar în anul 2018 a prelungit, până în 2040, un contract pe termen lung de achiziţionare de gaze convenit cu grupul rus Gazprom. Compania de stat OMV, cea mai mare companie energetică din Austria, a luat naştere din tratatul de independenţă semnat de Austria la finele celui de-al doilea război mondial, tratat care a dat sovieticilor controlul asupra activelor din energie, în schimbul neutralităţii Austriei.
Unul dintre ultimii mari consumatori de gaze ruseşti din UE închide robinetul
Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).
Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.
Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.
,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.
Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).
În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.
Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.
Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:
– 261,20 m lungime pod nou peste Prut
– 2 benzi pe sens + trotuare
– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
– 8 m lățime parte carosabilă
– 1 km lungime traseu
– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).
Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține
-
2Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova
-
3Prețul corect al chiriei în Chișinău: Formula simplă care îți spune adevărul
-
4Miller îl „convoacă” pe Parlicov la Gazprom! Ministrul discută planul cu premierul Recean
-
5Scandalul de la Portul Giurgiulești: Hotărâri judecătorești definitive, acuzații de fraudă și poziția fermă a Bemol