Cu o economie sfâşiată de inflaţie, Erdogan se roagă de marile businessuri ale lumii să se întoarca in Turcia

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan urmează să se întâlnească luna aceasta la New York cu cei mai importanţi lideri de afaceri americani pentru a pune capăt unei dispute cu finanţatorii internaţionali şi a atrage din nou investitorii pe pieţele ţării, scrie FT.

Potrivit principalului organizator al întâlnirilor, Consiliul de afaceri Turcia-SUA (TAIK), şi a mai multor persoane familiarizate cu planurile, liderul turc al omului forte şi un anturaj de locotenenţi vor încerca să seducă investitorii şi directorii de companii în cadrul a cel puţin patru evenimente programate să coincidă cu Adunarea Generală a ONU din ultima săptămână a lunii septembrie.

Apropierea Turciei de corporaţiile americane are loc după 15 luni de la o revizuire economică radicală menită să stingă criza inflaţionistă de lungă durată a ţării. Ankara încearcă, de asemenea, să atragă înapoi investitorii străini care au fugit după ce politicile anterioare ale lui Erdoğan au destabilizat economia turcă de 1 miliard de dolari şi au ameninţat să declanşeze o criză a balanţei de plăţi în primăvara anului trecut.

Erdoğan, liderul Turciei din ultimele două decenii, va găzdui o masă rotundă cu 20 de directori de companii americane din Fortune 100 la 23 septembrie, a declarat TAIK pentru Financial Times. Lista participanţilor include directori executivi de la băncile de pe Wall Street JPMorgan şi Goldman Sachs, potrivit unei persoane informate cu privire la acest subiect.

Goldman va găzdui a doua zi, la sediul său din Lower Manhattan, o conferinţă turcă de investiţii, la care vor lua cuvântul ministrul de finanţe Mehmet Şimşek, arhitectul noului program economic, şi şeful băncii centrale Fatih Karahan. De asemenea, se aşteaptă ca societăţile cotate la Istanbul să organizeze reuniuni ale investitorilor în marja evenimentului.

Turcia organizează adesea evenimente de afaceri în jurul Adunării Generale a ONU – Erdoğan s-a întâlnit cu co-fondatorul Tesla, Elon Musk, în 2023 – dar programul din acest an este mai intens decât în anii trecuţi, deoarece ţara caută să îşi etaleze noua agendă economică.

Şimşek, fost strateg de obligaţiuni la City of London, a promis să restabilească o politică economică „raţională” în urma numirii sale după realegerea lui Erdoğan în mai 2023.

De atunci, acesta a renunţat la multe dintre măsurile neortodoxe care au fost puse în aplicare pentru a stabiliza economia Turciei în cadrul politicii eşuate a lui Erdoğan de a menţine costurile împrumuturilor la un nivel scăzut cu orice preţ. Banca centrală şi-a majorat principala rată a dobânzii cu mai mult de 40 de puncte procentuale din vara anului trecut, până la 50 %, în timp ce factorii de decizie încearcă să răcească o economie supraîncălzită.

Şimşek a încercat să îşi folosească credibilitatea personală pentru a restabili încrederea în Turcia în rândul investitorilor şi bancherilor străini, care a fost grav afectată de fostul regim economic.

În 2018, Erdoğan a dat vina pe un grup obscur de firme financiare internaţionale, pe care l-a numit „lobby-ul ratelor dobânzilor”, pentru o criză monetară dureroasă. În anul următor, autorităţile turce au deschis o anchetă asupra JPMorgan pentru că a sfătuit clienţii să parieze împotriva monedei Turciei, susţinând că banca a emis sfaturi „înşelătoare şi manipulatoare”.

Investitorii străini au revenit pe piaţa turcă în ultimul an, în timp ce agenţiile de rating şi-au îmbunătăţit evaluările privind solvabilitatea ţării. Cu toate acestea, analiştii spun că intrările recente au fost dominate de fondurile speculative şi de alţi investitori pe termen scurt care au profitat de ratele avantajoase ale dobânzii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Erdogan #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Interviu cu Dmitri Torner, om de afaceri, expert şi filantrop

Î: Dmitri, Dvs. sunteţi implicat în mai multe activităţi cu caracter investiţional. Spuneţi-mi, vă rog, Republica Moldova este atractivă, din punct de vedere al investitorilor?

D.T.: Şi, da, şi nu. Şi imediat vă explic de ce. Ca şi poziţionare geografică, Republica Moldova, incontestabil, prezintă interes pentru investitori. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că ţara poate fi o veritabilă punte de legătură între Est şi Vest. În ultimii ani, Republica Moldova a obţinut mai multe preferinţe, dat fiind calea integrării europene, pe care este angajată ferm. În acelaşi timp, indiferent de unele evenimente ce au avut loc în ultimii ani, ţara are relaţii comerciale tradiţionale cu Estul. Toate aceste momente sunt destul de importante din punct de vedere al investitorilor.

Un anumit interes pentru potenţiali investitori Republica Moldova reprezintă şi din punct de vedere al faptului că unele segmente de piaţă abia încep să se dezvolte în conformitate cu regulile economiei de piaţă. Spre exemplu, piaţa gazelor, care face abia primii paşi spre liberalizare. Iar astfel de segmente de piaţă tot timpul sunt interesante pentru potenţialii investitori.

Iar când spuneam că Moldova nu este atractivă pentru investitori, aveam în vedere faptul că la moment nu sunt întrunite un set de minime condiţii, ceea i-ar determina să vină aici şi să implementeze proiecte cu adevărat de amploare.

Î: La ce condiţii vă referiţi?

D.T.: Pentru orice investitor contează ca pe piaţa pe care vine să fie stabilitate, reguli de joc clare. Sunt lucruri extrem de importante din punct de vedere al siguranţei investiţiei. Însă, despre stabilitate şi siguranţă nu poţi vorbi atunci când ai un război în imediata apropiere a frontierelor tale. Investiţiile în astfel de condiţii sunt extrem de riscante. Eu nu zic că nu se fac investiţii, dar cei ce merg pe această cale îşi asumă conştient şi anumite riscuri. Apoi, nici situaţia internă din Republica Moldova nu poate fi numită una stabilă din toate punctele de vedere. La fel e şi cu regulile de joc, în cazul cărora nu există nici o siguranţă că nu se vor schimba mâine sau săptămâna viitoare. Investiţiile se fac în baza unor planuri stricte şi ele sunt însoţite inclusiv de analize exacte în cât timp se vor recupera şi vor începe să aducă profit. Căci până la urmă scopul investitorilor este să obţină anumite beneficii ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară. La moment, Republica Moldova are unele probleme ce ţin de stabilitate, securitate şi reguli de joc clare. Însă eu cred că e ceva de moment şi în scurt timp lucrurile se vor schimba în bine. Atunci, se vor activiza şi procesele investiţionale.

Î: Reprezintă forţa de muncă din Republica Moldova un punct de atracţie pentru potenţialii investitori?

D.T.: Până mai ieri, acesta era un punct forte al Republicii Moldova. Aici investitorii găseau forţă de muncă relativ ieftină şi, cel mai important, forţă de muncă calificată într-o proporţie destul de mare. Însă, situaţia s-a schimbat şi acum Republica Moldova se transformă treptat dintr-un exportator de forţă de muncă într-un importator. Insuficienţa forţei de muncă (şi a celei calificate şi a celei necalificate) se resimte practic în toate domeniile importante ale economiei naţionale – de la agricultură până la industria de procesare sau industria automotive. Şi, ce este şi mai important, e faptul că forţa de muncă din Moldova s-a scumpit semnificativ în ultimii ani. Managerii, antreprenorii, pentru a-şi asigura necesarul de forţă de muncă, sunt nevoiţi să aloce mult mai mulţi bani pentru remunerarea angajaţilor decât anterior. Ştiu că în Moldova unele întreprinderi cu capital străin nu doar că le oferă angajaţilor condiţii de muncă şi protecţie socială ca în Europa, dar şi salarii care, încet-încet, se apropie de nivelul celor din unele state europene. Pentru angajaţi – asta e bine, după cum e bine şi pentru ţară, în general. Doar că aceasta face mai puţin atractivă Republica Moldova pentru potenţialii investitori şi ei pot fi înţeleşi. Dacă nu ai suficientă forţă de muncă şi dacă eşti nevoit să achiţi salarii comparabile cu cele din Europa, ai cu un motiv mai puţin să vii pe această piaţă şi atunci cauţi alternative.

Î: Cum poate fi soluţionată această problemă?

D.T.: Oamenilor nu poţi să le interzici să circule liber în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit sau a unor condiţii de lucru mai bune. Migraţia în scop de muncă e un fenomen absolut firesc şi acest lucru trebuie să fie conştientizat de toţi acei ce resimt efectele fenomenului dat. Iar dacă în rezultat apare insuficienţa forţei de muncă, atunci problema poate fi soluţionată (măcar parţial) prin liberalizarea continuă a pieţei muncii. Republica Moldova deja a făcut primii paşi în această direcţie, dar ei sunt insuficienţi pentru a soluţiona problema în totalitate. Liberalizarea pieţei muncii trebuie accelerată, însă procesul trebuie să aibă la bază analize profesioniste. Pentru că o liberalizare care nu e gândită bine din toate punctele de vedere implică şi anumite riscuri.

De rând cu liberalizarea pieţei muncii, se impun programe de stat cu un puternic caracter motivaţional, care să determine o parte din cetăţenii aflaţi peste hotare să revină acasă. Experienţa altor state arată că acest lucru este cât se poate de real.

În concluzie aş menţiona că, acţionând pe ambele căi, Republica Moldova poate relativ repede soluţiona problema legată de insuficienţa forţei de muncă, iar un rezultat ar putea fi inclusiv şi impulsionarea proceselor investiţionale.

Î: Ce alte probleme credeţi că ar trebui soluţionate pentru impulsionarea activităţilor cu caracter investiţional?

D.T.: În acest context, eu aş scoate în evidenţă câteva direcţii în care, în opinia mea, ar trebui să se acţioneze. În primul rând, cred că se impune o amplă evaluare a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător. Scopul acestei evaluări trebuie să fie eliminarea ulterioară a tuturor barierelor ce împiedică buna desfăşurare a activităţilor economice şi comerciale. Acesta ar fi un puternic semnal pentru potenţiali investitori.

În al doilea rând, e necesar de accelerat reforma justiţiei. Orice investitor, atunci când vine pe o piaţă, se interesează de starea justiţiei, pentru că vrea să aibă o minimă garanţie că, în caz că lucrurile nu vor merge cum trebuie, îşi va putea apăra drepturile.

În al treilea rând, cred că se impune un dialog mult mai consistent cu investitorii deja prezenţi pe piaţă, cu scopul de a afla şi opinia lor ce nu merge bine şi ar putea fi înlăturat. Un astfel de dialog iarăşi ar fi un semnal puternic pentru potenţialii investitori privind atenţia şi deschiderea de care dau dovadă factorii decizionali din Republica Moldova.

În al patrulea rând, aş recurge şi la aşa-numita diplomaţie economică. Dacă misiunile diplomatice ale Republicii Moldova ar fi mai active din punct de vedere al promovării oportunităţilor de business, atunci, cu siguranţă, ar creşte şi interesul potenţialilor investitori de a veni pe această piaţă.

Ar mai fi multe de spus, dar eu cred că şi cele menţionate sunt suficiente pentru a răspunde la întrebarea dvs.

Î: Aţi putea numi un termen orientativ când investiţiile îşi vor face simţită prezenţa în economia Republicii Moldova la un nivel semnificativ?

D.T.: Totul depinde de un şir de factori externi şi interni. Vorbind de factori externi, am în vedere în primul rând războiul din Ucraina. Cu cât mai repede se va încheia, cu atât mai bine va fi inclusiv şi din punct de vedere al activităţilor investiţionale.

Vorbind de factori interni, am în vedere măsurile menţionate mai devreme. Dacă în direcţiile respective se va acţiona rapid şi consecvent, se va simţi efect şi din punct de vedere al atragerii investiţiilor.

Î: Vă mulţumim pentru această discuţie interesantă.

D.T.: Şi eu vă mulţumesc pentru oportunitatea de a expune aceste gânduri.