UPDATE: Primarul din Trușeni, dar și alți funcționari, escortaţi la CNA. Au pus ochiul pe terenul unei pensionare

Primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic sunt cercetaţi de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul mai multor dosare de corupţie.

Aceştia au intrat în vizor, după ce a fost documentat un caz de pretindere de mită din partea funcţionarilor primăriei pentru eliberarea unor acte permisive pentru legalizarea unui imobil.

„În fapt, cercetările ofiţerilor CNA şi ale procurorilor au identificat multiple cazuri de pretindere de mijloace financiare de la agenţi economici şi persoane fizice în schimbul eliberării certificatelor de urbanism pentru construcţie şi a altor documente pentru legalizarea unor imobile sau terenuri. Sumele pretinse de grupul de funcţionari variau între 500 şi 1 000 de euro, dar au fost documentate şi cazuri în care au fost pretinse şi bunuri materiale (terenuri) în schimbul eliberării unor acte permisive”, anunță CNA.

Totodată, în cadrul investigaţiilor şi acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată şi tentativa de preluare abuzivă a unor proprietăţi, care aparţineau unei locuitoare, în vârstă de 73 de ani, a comunei Truşeni.

„Astfel, au fost obţinute imagini video din biroul de serviciu al primarului de Truşeni, unde au avut loc discuţii dintre edil şi complicii săi privind planul de deposedare de avere a unei femei singure. Potrivit rolurilor împărţite între complici, aceştia urmau să obţină încrederea pensionarei, prin oferirea unor atenţii, pentru a putea intra în posesia actelor originale de proprietate asupra casei de locuit din Truşeni, a unor terenuri, dar şi a unui apartament din capitală. De asemenea, din discuţiile purtate, banii pe care i-ar fi obţinut după vânzarea proprietăţilor menţionate, urmau a fi împărţiţi între membrii grupului”, se mai arată în comunicatul CNA.

Pe numele primarului, arhitectului-şef, fostului şef al întreprinderii municipale şi a unui agent economic au fost deschise dosare penale pentru corupere pasivă, activă şi trafic de influenţă.

Aceştia au fost reţinuţi şi escortaţi la CNA pentru audieri. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

#truseni #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.