UPDATE: Primarul din Trușeni, dar și alți funcționari, escortaţi la CNA. Au pus ochiul pe terenul unei pensionare

Primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic sunt cercetaţi de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul mai multor dosare de corupţie.

Aceştia au intrat în vizor, după ce a fost documentat un caz de pretindere de mită din partea funcţionarilor primăriei pentru eliberarea unor acte permisive pentru legalizarea unui imobil.

„În fapt, cercetările ofiţerilor CNA şi ale procurorilor au identificat multiple cazuri de pretindere de mijloace financiare de la agenţi economici şi persoane fizice în schimbul eliberării certificatelor de urbanism pentru construcţie şi a altor documente pentru legalizarea unor imobile sau terenuri. Sumele pretinse de grupul de funcţionari variau între 500 şi 1 000 de euro, dar au fost documentate şi cazuri în care au fost pretinse şi bunuri materiale (terenuri) în schimbul eliberării unor acte permisive”, anunță CNA.

Totodată, în cadrul investigaţiilor şi acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată şi tentativa de preluare abuzivă a unor proprietăţi, care aparţineau unei locuitoare, în vârstă de 73 de ani, a comunei Truşeni.

„Astfel, au fost obţinute imagini video din biroul de serviciu al primarului de Truşeni, unde au avut loc discuţii dintre edil şi complicii săi privind planul de deposedare de avere a unei femei singure. Potrivit rolurilor împărţite între complici, aceştia urmau să obţină încrederea pensionarei, prin oferirea unor atenţii, pentru a putea intra în posesia actelor originale de proprietate asupra casei de locuit din Truşeni, a unor terenuri, dar şi a unui apartament din capitală. De asemenea, din discuţiile purtate, banii pe care i-ar fi obţinut după vânzarea proprietăţilor menţionate, urmau a fi împărţiţi între membrii grupului”, se mai arată în comunicatul CNA.

Pe numele primarului, arhitectului-şef, fostului şef al întreprinderii municipale şi a unui agent economic au fost deschise dosare penale pentru corupere pasivă, activă şi trafic de influenţă.

Aceştia au fost reţinuţi şi escortaţi la CNA pentru audieri. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

#truseni #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții