UPDATE: Primarul din Trușeni, dar și alți funcționari, escortaţi la CNA. Au pus ochiul pe terenul unei pensionare

Primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic sunt cercetaţi de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul mai multor dosare de corupţie.

Aceştia au intrat în vizor, după ce a fost documentat un caz de pretindere de mită din partea funcţionarilor primăriei pentru eliberarea unor acte permisive pentru legalizarea unui imobil.

„În fapt, cercetările ofiţerilor CNA şi ale procurorilor au identificat multiple cazuri de pretindere de mijloace financiare de la agenţi economici şi persoane fizice în schimbul eliberării certificatelor de urbanism pentru construcţie şi a altor documente pentru legalizarea unor imobile sau terenuri. Sumele pretinse de grupul de funcţionari variau între 500 şi 1 000 de euro, dar au fost documentate şi cazuri în care au fost pretinse şi bunuri materiale (terenuri) în schimbul eliberării unor acte permisive”, anunță CNA.

Totodată, în cadrul investigaţiilor şi acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată şi tentativa de preluare abuzivă a unor proprietăţi, care aparţineau unei locuitoare, în vârstă de 73 de ani, a comunei Truşeni.

„Astfel, au fost obţinute imagini video din biroul de serviciu al primarului de Truşeni, unde au avut loc discuţii dintre edil şi complicii săi privind planul de deposedare de avere a unei femei singure. Potrivit rolurilor împărţite între complici, aceştia urmau să obţină încrederea pensionarei, prin oferirea unor atenţii, pentru a putea intra în posesia actelor originale de proprietate asupra casei de locuit din Truşeni, a unor terenuri, dar şi a unui apartament din capitală. De asemenea, din discuţiile purtate, banii pe care i-ar fi obţinut după vânzarea proprietăţilor menţionate, urmau a fi împărţiţi între membrii grupului”, se mai arată în comunicatul CNA.

Pe numele primarului, arhitectului-şef, fostului şef al întreprinderii municipale şi a unui agent economic au fost deschise dosare penale pentru corupere pasivă, activă şi trafic de influenţă.

Aceştia au fost reţinuţi şi escortaţi la CNA pentru audieri. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

#truseni #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.