(FOTO) Cine a fost Ducesa de Alba? Titluri nobiliare, căsătoria la 85 de ani și averea impresionantă

Ducesa de Alba a fost una dintre cele mai bogate aristocrate ale lumii și cea mai bogată din Spania. Averea ei se estima la 3,5 miliarde de euro.

Despre propritățile ei se spunea că puteai călători din nordul în sudul Spaniei, fără a-i părăsi proprietatea. Ducesă de Alba a fost cea mai extravagantă aristocrată a Spaniei, care a adorat să încalce regulile. A fost prietenă cu Prinţesa Grace de Monaco, cu Jackie Kennedy, Walt Disney, Audrey Hepburn şi Yves Saint Laurent.
Potrivit Cărții Recordurilor, Ducesa a avut cele mai multe titluri nobiliare din lume – peste 50. Ea vorbea 5 limbi. Născută în Madrid în martie 1926, Maria del Rosario Cayetana Fitz-James Stuart y Silva a devenit capul puternicei Case de Alba, iar mai târziu avea să devină o apropiată a Prinţesei Margaret a Angliei, despre cele două femei spunându-se că se asemănau prin caracterul lor rebel.

Ducei îi plăceau bărbații arătoși, care nu erau aristocrați. Ducesa s-a căsătorit pentru prima dată la vârsta de 21 de ani , în 1947, cu Pedro Luis Martinez de Irujo y Artacoz, iar nunta ei a fost la acea vreme cea mai luxoasă din lume. Cuplul a plecat într-o lună de miere care a durat 6 luni. Îndrăgostiții au ales o vacanţă în Los Angeles, unde s-au bucurat de timp petrecut în compania unor staruri precum Marlene Dietrich, Charlie Chaplin şi Marilyn Monroe.

Din acest mariaj, Ducesa a avut şase copii – dar soţul ei a murit în 1972. La acea vreme, îndurerata văduvă deţinea deja atâta pământ cât suprafaţa Principatului Monaco de 170 de ori! La şase ani de la pierderea soţului, Ducesa s-a căsătorit cu un bărbat cu 11 ani mai tânăr decât ea – Jesus Aguirre y Ortiz de Zarate, un fost preot catolic. Afişând ţinute extravagante, Ducesa nu s-a ferit să spună că acest al doilea mariaj a fost cea mai fericită perioadă a vieţii sale. Culmea este, însă, că şi cel de-al doilea soţ a murit, lăsând-o văduvă a doua oară, în 2001.

Ducesa s-a căsătorit şi a treia oară, la vârsta de 85 de ani, de această dată cu un toyboy. Ducesa a împărţit averea încă din 2011, cu trei ani înainte de moartea ei, iar soţul a semnat un act prin care renunţa la orice drept asupra averiii sale. Cayetana s-a stins din viaţă pe 19 noiembrie 2014, la vârsta de 88 de ani.

#titluri nobiliare #Ducesa de Alba #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.