Vacanța de toamnă a elevilor a fost prelungită. Pentru CINE? Ministerul Educației a emis ordinul

Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală a semnat ordinul, iar prin urmare elevii din Chișinău, Bălți și UAT Găgăuzia vor reveni în sălile de clasă abia din data de 8 noiembrie.

Se întâmplă după ce membrii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică au recomandat ministerului să examineze această posibilitate în contextul în care situația epidemiologică din aceste teritorii este una alarmantă.

„Conform Ordinului nr.1474, semnat astăzi de către ministrul Anatolie Topală, organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ) vor emite ordine de prelungire a vacanței pentru instituțiile din teritoriul administrat, dacă fac parte din zonele în care este stabilit pragul de alertă roșu. Astfel, Ministerul Educației și Cercetării atenționează conducătorii instituțiilor de învățământ vizate să stabilească, în perioada extinsă a vacanței de toamnă, un regim flexibil sau special de muncă, cu atragerea la serviciu doar a personalului strict necesar pentru asigurarea funcționalității instituțiilor. Angajații, ai căror prezență nu este obligatorie în instituția de învățământ, își vor desfășura activitățile la distanță. La fel, în instituțiile de învățământ extrașcolar nu vor fi desfășurate activități cu prezența fizică a copiilor. Potrivit aceluiași Ordin, orele pentru zilele suplimentare de vacanță vor fi recuperate până la finele semestrului I, iar modalitatea de recuperare a conținuturilor curriculare proiectate pentru perioada dată va fi stabilită de fiecare instituție de învățământ, în funcție de capacitatea instituțională, resursele didactice disponibile și regimul de activitate. Totodată, precizăm că instituțiile de învățământ care nu se află în zonele aflate sub incidența pragului de alertă roșu vor continua activitatea cu prezență fizică a elevilor de la 1 noiembrie”, anunță MEC.

Amintim că, într-o hotărâre a CNESP din data de 26 octombrie, era menționat faptul că membrii comisiei recomandă Ministerului Educației și Cercetării examinarea posibilității extinderii vacanței de toamnă 2021 pentru instituțiile de învățământ din localitățile unde este stabilit cod roșu de alertă epidemiologică.

Vacanța elevilor a început în data de 23 octombrie și va dura până în data de 31 octombrie.

În perioada vacanţei de toamnă, în instituţiile de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar publice și private nu se desfăşoară activităţi cu prezenţa fizică a elevilor şi a cadrelor didactice.

#ordin #vacanta #ministerul educatiei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.