Vacanțe mai scumpe în UE? Noile reguli de cazare pot lovi și turiștii moldoveni

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cazare #turisti #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.