Vaccinurile „produc” miliardari noi. Ce avere au făcut din vaccinuri președinții companiilor Pfizer sau Moderna

Datorită producerii de vaccinuri anti-COVID au apărut nouă miliardari noi. Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.

Cel puţin nouă persoane au devenit miliardare datorită vaccinurilor anti-COVID, printre care şi CEO-ul francez al companiei Moderna, Stéphane Bancel.

Averea lor cumulată ar permite vaccinarea celor mai sărace ţări, a declarat ONG-ul Oxfam joi, 19 mai. Aceste averi au apărut „datorită profiturilor uriaşe ale grupurilor farmaceutice care au monopolul asupra producţiei de vaccinuri împotriva COVID”, precizează Oxfam într-un comunicat de presă, citat de Le Figaro.

Cele mai mari averi sunt deţinute de CEO-ul Moderna, Stéphane Bancel (4,3 miliarde de dolari) şi de CEO-ul şi cofondatorul BioNTech, Ugur Sahin (4 miliarde de dolari). Alţi opt miliardari, cu „portofolii mari de acţiuni” la companiile farmaceutice, au cunoscut o creştere cumulată a averii lor de 32,2 miliarde de dolari, „suficient pentru a imuniza întreaga populaţie indiană”, se adaugă în comunicat, scrie Aleph News.

Aceste cifre se bazează pe clasamentul revistei americane Forbes şi sunt publicate de „People’s Vaccine Alliance”, din care face parte Oxfam.

Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi „ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.” Aceste ţări „au primit doar 0,2% din vaccinurile produse în lume. În special din cauza deficitului de doze disponibile”, potrivit Oxfam.

#avere #miliardari #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața creditării a înregistrat o încetinire în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al creditelor noi acordate a constituit 7,04 miliarde lei, în scădere cu 2,7% față de luna precedentă. Cele mai solicitate împrumuturi rămân cele în moneda națională, care au reprezentat 71,1% din total, însumând 5,0 miliarde lei, însă și acestea s-au redus cu 3,6% față de septembrie.

Din perspectiva termenelor, creditele acordate pe 2–5 ani au dominat structura portofoliului, având o pondere de 53,7%, iar împrumuturile pentru persoanele juridice cu aceste maturități au reprezentat 32,7% din totalul creditelor noi.

Rata medie nominală la creditele în lei a continuat să se ajusteze în jos, diminuându-se cu 0,13 puncte procentuale până la 9,22%, în timp ce dobânzile la creditele în valută s-au majorat ușor, cu 0,10 p.p., ajungând la 5,26%.

În luna raportată, persoanele fizice au contractat împrumuturi în volum de 2,43 miliarde lei, în scădere cu 2,2% față de septembrie. Din acest total, 61,6% au fost credite de consum. Majoritatea acestor împrumuturi — 1,34 miliarde lei — au fost acordate în lei, cu maturități între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au deținut 37,9% din totalul creditelor contractate de populație și au fost accesate preponderent în moneda națională. Rata medie la creditele de consum în lei a coborât ușor la 11,02% (–0,05 p.p.), iar cea pentru creditele imobiliare a scăzut la 8,17% (–0,04 p.p.).

Persoanele juridice au contractat în octombrie credite în valoare totală de 4,48 miliarde lei, cu 3,9% mai puține față de luna precedentă. Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat principala categorie de clienți corporativi, cu o pondere de 94,1% în totalul creditelor noi acordate companiilor, echivalentul a 59,9% din totalul creditelor noi la nivelul întregii economii.

Rata medie la creditele pentru companii în moneda națională a scăzut semnificativ, cu 0,29 p.p., până la 8,46%, în timp ce rata aferentă creditelor în valută a crescut la 5,26%, marcând o ajustare pozitivă de 0,10 p.p.