Vaccinurile „produc” miliardari noi. Ce avere au făcut din vaccinuri președinții companiilor Pfizer sau Moderna

Datorită producerii de vaccinuri anti-COVID au apărut nouă miliardari noi. Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.

Cel puţin nouă persoane au devenit miliardare datorită vaccinurilor anti-COVID, printre care şi CEO-ul francez al companiei Moderna, Stéphane Bancel.

Averea lor cumulată ar permite vaccinarea celor mai sărace ţări, a declarat ONG-ul Oxfam joi, 19 mai. Aceste averi au apărut „datorită profiturilor uriaşe ale grupurilor farmaceutice care au monopolul asupra producţiei de vaccinuri împotriva COVID”, precizează Oxfam într-un comunicat de presă, citat de Le Figaro.

Cele mai mari averi sunt deţinute de CEO-ul Moderna, Stéphane Bancel (4,3 miliarde de dolari) şi de CEO-ul şi cofondatorul BioNTech, Ugur Sahin (4 miliarde de dolari). Alţi opt miliardari, cu „portofolii mari de acţiuni” la companiile farmaceutice, au cunoscut o creştere cumulată a averii lor de 32,2 miliarde de dolari, „suficient pentru a imuniza întreaga populaţie indiană”, se adaugă în comunicat, scrie Aleph News.

Aceste cifre se bazează pe clasamentul revistei americane Forbes şi sunt publicate de „People’s Vaccine Alliance”, din care face parte Oxfam.

Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi „ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.” Aceste ţări „au primit doar 0,2% din vaccinurile produse în lume. În special din cauza deficitului de doze disponibile”, potrivit Oxfam.

#avere #miliardari #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.