Vaccinurile „produc” miliardari noi. Ce avere au făcut din vaccinuri președinții companiilor Pfizer sau Moderna

Datorită producerii de vaccinuri anti-COVID au apărut nouă miliardari noi. Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.

Cel puţin nouă persoane au devenit miliardare datorită vaccinurilor anti-COVID, printre care şi CEO-ul francez al companiei Moderna, Stéphane Bancel.

Averea lor cumulată ar permite vaccinarea celor mai sărace ţări, a declarat ONG-ul Oxfam joi, 19 mai. Aceste averi au apărut „datorită profiturilor uriaşe ale grupurilor farmaceutice care au monopolul asupra producţiei de vaccinuri împotriva COVID”, precizează Oxfam într-un comunicat de presă, citat de Le Figaro.

Cele mai mari averi sunt deţinute de CEO-ul Moderna, Stéphane Bancel (4,3 miliarde de dolari) şi de CEO-ul şi cofondatorul BioNTech, Ugur Sahin (4 miliarde de dolari). Alţi opt miliardari, cu „portofolii mari de acţiuni” la companiile farmaceutice, au cunoscut o creştere cumulată a averii lor de 32,2 miliarde de dolari, „suficient pentru a imuniza întreaga populaţie indiană”, se adaugă în comunicat, scrie Aleph News.

Aceste cifre se bazează pe clasamentul revistei americane Forbes şi sunt publicate de „People’s Vaccine Alliance”, din care face parte Oxfam.

Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi „ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.” Aceste ţări „au primit doar 0,2% din vaccinurile produse în lume. În special din cauza deficitului de doze disponibile”, potrivit Oxfam.

#avere #miliardari #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.