Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.