Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.