Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.