Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.