Val de căldură în China, val de comenzi în Australia și Canada: Beijingul cumpără grâu în avans

China a cumpărat recent între 400.000 și 500.000 de tone de grâu din Australia și Canada, potrivit surselor din industrie citate de Reuters. Achizițiile vin pe fondul îngrijorărilor legate de valurile de căldură care amenință culturile din regiunile agricole-cheie ale țării.

China, deși este cel mai mare producător mondial de grâu, rămâne un importator major în momentele în care recoltele interne nu pot satisface cererea. Potrivit traderilor, chinezii au contractat patru sau cinci transporturi de câte 55.000 de tone de grâu de panificație din Australia, cu livrare în lunile iulie-august, precum și aproximativ 200.000 de tone din Canada.

Este pentru prima dată din 2024 când China reia achizițiile din Australia. COFCO, compania de stat care gestionează majoritatea importurilor de grâu ale Chinei, nu a comentat informațiile până la această oră.

În 2024, China a importat în total circa 11 milioane de tone de grâu, în valoare de 3,5 miliarde dolari, Australia și Canada fiind principalii furnizori. Totuși, importurile au scăzut semnificativ în ultimele luni, după o recoltă internă record de grâu și porumb anul trecut. Datele vamale arată că, între septembrie 2024 și martie 2025, China a importat mai puțin de un milion de tone de grâu.

Un trader a declarat că firma sa a redus prognoza de producție de grâu a Chinei pentru 2025 cu 5 milioane de tone, însă importurile ar putea rămâne limitate din cauza stocurilor interne considerabile. În plus, cererea slabă este influențată și de încetinirea creșterii economice a Chinei.

China a evitat achizițiile de grâu din SUA din cauza tarifelor impuse în contextul războiului comercial cu Washingtonul.

Pe lângă grâu, importatorii chinezi au cumpărat recent și cantități mari de orz furajer. Potrivit unor surse europene, au fost contractate cel puțin șase nave tip Panamax, cu aproximativ 360.000 de tone de orz provenit din Franța sau Ucraina, cu livrare în vară. Alte estimări ridică volumul total la aproape 1 milion de tone.

Achizițiile de orz au fost făcute la prețuri de circa 250–254 dolari/tonă, livrat în China. Traderii subliniază că acestea sunt primele tranzacții majore de grâu și orz pe care le-au observat după o perioadă de peste un an de liniște pe piață.

Scăderea importurilor Chinei în sezonul curent 2024/2025 a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale grâului la niveluri scăzute, cu cotațiile de la Chicago apropiate de minimele ultimilor patru ani. Totuși, îngrijorările legate de vreme și prețurile atractive ar putea atrage din nou China în piața internațională odată cu apropierea sezonului 2025/2026.

#Cereale #import #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși la suprafață China afișează o atitudine sfidătoare în fața noilor tarife comerciale impuse de președintele american Donald Trump, în spatele cortinei oficialii de la Beijing devin tot mai îngrijorați, transmite Reuters, citând surse apropiate guvernului chinez.

Mesajele anti-imperialiste promovate pe rețelele sociale și în mass-media de stat, însoțite de imagini cu Mao Zedong și sloganuri ostile Washingtonului, contrastează puternic cu realitatea din culisele puterii: impactul economic sever al tarifelor și riscul izolării internaționale au determinat o reevaluare a poziției Chinei în conflictul comercial cu Statele Unite.

Potrivit a trei surse familiare cu discuțiile interne, vicepremierul chinez He Lifeng va fi prezent în acest weekend la Geneva, pentru discuții cu oficiali americani, într-un gest care marchează o deschidere diplomatică prudentă din partea Beijingului.

Pe fondul acestor demersuri, Ministerul chinez de Externe a declarat că „opoziția fermă a Chinei față de abuzul politicii americane este clară și constantă”, negând orice schimbare de poziție. În același timp, autoritățile chineze au acuzat SUA că „folosesc problema fentanilului ca pretext pentru acte de intimidare”, afectând grav cooperarea bilaterală în domeniul combaterii drogurilor.

Conflictul comercial dintre cele două mari economii ale lumii s-a agravat puternic în ultima lună, după ce Trump a extins tarifele și asupra altor zeci de țări. Decizia a tulburat lanțurile globale de aprovizionare, a amplificat volatilitatea piețelor și a generat temeri privind o încetinire economică globală accelerată.

În replică, China a impus restricții asupra exporturilor de minerale esențiale, afectând industria de apărare, electronice și bunuri de consum din Statele Unite.

Pe plan intern, președintele american se confruntă cu o scădere a popularității, în parte din cauza modului controversat în care gestionează politica economică și comercială. Însă administrația sa a semnalat o atenuare a retoricii, oferind semnale diplomatice care ar putea deschide calea unor negocieri de compromis.

Atmosfera premergătoare întâlnirilor de la Geneva este marcată de neîncredere profundă și diferențe de stil diplomatic între cele două tabere, ceea ce face improbabilă o soluție rapidă.

„Ambele părți încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbușirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

În timp ce retorica publică rămâne înverșunată, realitatea economică începe să pună presiune pe ambele guverne, forțându-le să caute soluții pragmatice înainte ca tensiunile comerciale să se transforme într-o criză globală ireversibilă.