Valeri Gherghiev nu va mai dirija la Scala din Milano întrucât nu a condamnat războiul început de Rusia în Ucrainei

Dirijorul rus Valeri Gherghiev nu va mai conduce orchestra Operei Scala din Milano în această săptămână deoarece nu a condamnat invadarea Ucrainei, a anunţat luni primarul din acest oraş italian, informează Reuters.

Valeri Gherghiev, director general al Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg şi considerat un prieten apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a dirijat spectacolul „Dama de pică”, o operă compusă de Piotr Ilici Ceaikovski şi inspirată din romanul omonim scris de Aleksandr Puşkin, la Scala din Milano, pe 23 februarie.

Acel spectacol se va juca la Scala până pe 15 martie, iar următoarea reprezentaţie este programată duminică.

„Nu cred că el va fi aici, cred că în acest moment putem să eliminăm această posibilitate”, a declarat Giuseppe Sala, preşedintele consiliului de administraţie al Operei Scala şi totodată primarul oraşului Milano, luni, în faţa unor reporteri. „Maestrul nu ne-a răspuns”, a adăugat el.

Primarul Giuseppe Sala şi directorul artistic al Operei Scala, Dominique Meyer, i-au cerut săptămâna trecută dirijorului Valeri Gherghiev să condamne în mod public invadarea Ucrainei de către Rusia, în caz contrar el urmând să fie înlocuit în spectacolele programate pe scena prestigioasei opere milaneze.

Valeri Gherghiev ar fi trebuit să dirijeze şi trei concerte susţinute de Orchestra Filarmonică din Viena la Carnegie Hall din New York în perioada 25-27 februarie.

Dirijorul rus a fost înlocuit de Yannick Nezet-Seguin, au anunţat administratorii sălii de concerte din New York.

Valeri Gherghiev, născut la Moscova în urmă cu 68 de ani, a dirijat spectacole pe scenele unora dintre cele mai mari teatre din lume. În 2013, preşedintele Vladimir Putin i-a înmânat decoraţia Erou al Muncii în Rusia.

#milano #dirijor #crima de razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.