Valul numit „Marea Demisie” a lovit companiile din Europa, China şi SUA. În ce constă fenomenul

22 Nov. 2021, 11:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
22 Nov. 2021, 11:56 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Numărul de directori exectuvi care părăsesc funcţiile a crescut semnificativ în prima jumătate a anului 2021, pe măsură ce companiile au apelat la noi talente pentru a naviga perioada post-pandemică, a constatat un studiu al firmei de recrutare Heidrick & Struggles.

Studiul a arătat că nici „şefii” nu sunt imuni la pierderea locului de muncă în pandemie, fenomen ce a afectat sute de milioane de lucrători din întreaga lume în ultimii aproape doi ani. Fenomenul care include atât plecările voluntare, cât şi demiterile a căpătat denumire de „Marea Demisie”, scrie ZF.

Majoritatea companiilor şi-au menţinut „şefii” în funcţie anul trecut, pentru a face faţă provocărilor pandemiei. Dar, pe măsură ce riscurile s-au diminuat după apariţia vaccinurilor, companiile au simţit că sunt suficient de stabile pentru a găsi noi lideri pentru a le conduce în era post-pandemică, relatează Reuters.

„Convingerea noastră este că fenomenul se va accelera anul viitor, deoarece multe persoane şi-au amânat pensionările”, a declarat Jeff Sanders de la Heidrick & Struggles.

Au fost 103 numiri de noi CEO în prima jumătate a anului 2021 din 1.095 de companii din 24 de regiuni studiate de Heidrick, inclusiv Statele Unite ale Americii, China şi Europa.

Studiul a constatat şi că majoritatea companiilor preferă să alegă noi lideri tot din cadrul intern şi evită pariurile riscante pe oameni din afara companiei. Aproape două treimi dintre noii directori executivi au fost candidaţi interni, o creştere semnificativă faţă de cifrele din trecut.

Femeile au reprezentat 13% dintre noii directori generali în prima jumătate a acestui an, în creştere faţă de 6% în perioada anterioară în regiunile analizate în studiu.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!