Valurile de căldură vor afecta economia mondială, în 2023. O zi de caniculă echivalentă cu o jumătate de zi de grevă

Recentele valuri de căldură ar putea amputa Produsul Intern Brut mondial cu aproape 0,6 puncte procentuale în 2023, arată o estimare realizată de compania germană Allianz Trade, lider mondial în asigurarea creditelor comerciale, potrivit căreia avansul economiei chineze ar putea fi cu 1,3 puncte mai mic din cauza caniculei, informează AFP.

Marţi, serviciul european Copernicus a confirmat că iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra. Luna trecută, marcată de canicule şi incendii pe toată suprafaţa globului, a fost cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deţinea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius), scrie Agerpres.

„În ultimele luni, SUA, Europa, China şi alte ţări din Asia s-au confruntat cu creşteri record de temperaturi. Schimbările climatice vor creşte frecvenţa şi intensitatea căldurilor extreme, antrenând o „nouă normalitate” compusă din valuri de căldură, secete şi incendii. Astfel de evenimente nu au impact doar asupra persoanelor şi faunei, dar şi asupra economiilor”, subliniază Allianz Trade într-un studiu apărut săptămâna aceasta.

În acelaşi timp, „salariaţii afectaţi de căldură îşi reduc orele muncă, cunosc o încetinire a sarcinilor lor şi fac greşeli. Reducerea productivităţii muncii ca rezultat al temperaturilor extreme este un fenomen cunoscut”, adaugă compania de asigurări de credite.

Regrupând mai multe date şi studii disponibile, Allianz Trade estimează că aceste valuri de căldură ar putea amputa PIB-ul mondial cu 0,6 puncte în 2023, „ceea ce este important şi pune în lumină importanţa riscurilor climatice”.

Conform calculelor Allianz Trade, PIB-ul Chinei ar putea fi amputat cu 1,3 puncte, cel al Spaniei cu un punct procentual, cel al Greciei cu 0,9 puncte, al Italiei cu 0,5 puncte, al SUA cu 0,3 puncte şi cel al Franţei cu 0,1 puncte.

„O zi de căldură extremă, cu temperaturi care depăşesc 32 de grade, este echivalentă cu o jumătate de zi de grevă”, adaugă Allianz Trade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#greva #căldură #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.