Valurile de căldură vor afecta economia mondială, în 2023. O zi de caniculă echivalentă cu o jumătate de zi de grevă

Recentele valuri de căldură ar putea amputa Produsul Intern Brut mondial cu aproape 0,6 puncte procentuale în 2023, arată o estimare realizată de compania germană Allianz Trade, lider mondial în asigurarea creditelor comerciale, potrivit căreia avansul economiei chineze ar putea fi cu 1,3 puncte mai mic din cauza caniculei, informează AFP.

Marţi, serviciul european Copernicus a confirmat că iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra. Luna trecută, marcată de canicule şi incendii pe toată suprafaţa globului, a fost cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deţinea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius), scrie Agerpres.

„În ultimele luni, SUA, Europa, China şi alte ţări din Asia s-au confruntat cu creşteri record de temperaturi. Schimbările climatice vor creşte frecvenţa şi intensitatea căldurilor extreme, antrenând o „nouă normalitate” compusă din valuri de căldură, secete şi incendii. Astfel de evenimente nu au impact doar asupra persoanelor şi faunei, dar şi asupra economiilor”, subliniază Allianz Trade într-un studiu apărut săptămâna aceasta.

În acelaşi timp, „salariaţii afectaţi de căldură îşi reduc orele muncă, cunosc o încetinire a sarcinilor lor şi fac greşeli. Reducerea productivităţii muncii ca rezultat al temperaturilor extreme este un fenomen cunoscut”, adaugă compania de asigurări de credite.

Regrupând mai multe date şi studii disponibile, Allianz Trade estimează că aceste valuri de căldură ar putea amputa PIB-ul mondial cu 0,6 puncte în 2023, „ceea ce este important şi pune în lumină importanţa riscurilor climatice”.

Conform calculelor Allianz Trade, PIB-ul Chinei ar putea fi amputat cu 1,3 puncte, cel al Spaniei cu un punct procentual, cel al Greciei cu 0,9 puncte, al Italiei cu 0,5 puncte, al SUA cu 0,3 puncte şi cel al Franţei cu 0,1 puncte.

„O zi de căldură extremă, cu temperaturi care depăşesc 32 de grade, este echivalentă cu o jumătate de zi de grevă”, adaugă Allianz Trade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#greva #căldură #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).