China își începe declinul. A luat-o pe urmele Japoniei

China își începe declinul, luând-o pe urmele Japoniei, cu scădere a populației și deflație.

Declinul Chinei a început în momentul în care economia imensei dictaturi comuniste a pășit în teritoriul deflaționist după ce indicele prețurilor de consum a înregistrat o contracție pentru prima dată în ultimii doi ani, subliniind provocările cu care se confruntă autoritățile în eforturile lor de a revigora consumul.

Indicele prețurilor de consum a înregistrat o scădere de 0,3% în comparație cu iulie 2022, similar cu declinul din luna anterioară, în timp ce prețurile la nivel de producție au înregistrat o scădere de 4,4% în luna iulie.

Deflația, la fel de periculoasă ca inflația

Prețurile au scăzut ultima dată în februarie 2021 și au continuat să scadă timp de câteva luni, semnalizând că economia Chinei nu s-a redresat suficient de bine după pandemie și se îndreaptă spre deflație.

Deflația înseamnă când prețurile scad în loc să crească, spre deosebire de inflație care aduce creșteri de prețuri. Ambele pot fi periculoase pentru economie. Inflația mare poate afecta negativ economia, dar nici deflația, adică scăderea prețurilor, nu e benefică. Când prețurile scad, oamenii așteaptă să cumpere mai târziu pentru că cred că vor găsi prețuri mai mici.

Or, la nivelul întregii economii, această așteptare implică mai puțină activitate economică, mai puține venituri obținute și distribuite de către producători și vânzători și o creștere economică mai redusă, scrie profesorul Silviu Cerna.

Economia Japoniei s-a confruntat și ea cu deflația

Dacă economia intră în deflație, atunci este posibil ca guvernul să fie nevoit să ofere mai multe ajutoare pentru a stimula activitățile economice. În același timp, cei care iau decizii se confruntă și cu o încetinire în sectorul imobiliar și cu scăderea comerțului.

Datele furnizate de autoritățile din China au arătat că exporturile din luna iulie au scăzut cu 14,5% în comparație cu anul anterior, înregistrând astfel cea mai mare scădere bruscă de la începutul pandemiei.

Guvernul Chinei a sperat că rata medie a creșterii prețurilor, ceea ce numim inflație, va fi de 3% în 2023. Dar situația a arătat că există o diferență din ce în ce mai mare între ce sperau oficialii și cum stau lucrurile în realitate.

Un exemplu de țară care a trăit o lungă perioadă de stagnare economică din cauza deflației este Japonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #populație #Japonia #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”