Vasile Jitari, antreprenor în agricultură: Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe

Vasile a fost plecat în lumea mare să-și adune bani de existență, a trăit printre străini mai bine de un an. Iar când a revenit acasă, a descoperit că tata împreună cu fratele său Ion, au construit o seră. I s-a părut o bună oportunitate și un motiv întemeiat de a sta în satul natal, la Baraboi. Așa că și-a suflecat mânecile și s-a apucat să dezvolte afacerea. Iar astăzi, familia Jitari are deja 12 sere, scrie agrofarm.md.

Vasile și Ion și-au împărțit rolurile clar, Vasile este cel care veghează ca legumele să se dezvolte frumos și sănătos, iar Ion vine cu expertiza lui de agronom licențiat. Și chiar dacă s-a angajat la Chișinău în calitate de consultant, nimic nu-l încurcă să contribuie la dezvoltarea micului business.

Vasile nu și-a întemeiat încă o familie, zice că ”s-a însurat cu serele” și că acestea îi ocupă tot timpul și energia. Dar, totodată crede că prin munca și devotamentul lui, creează un viitor sigur și liniștit copiilor pe care într-o zi îi va avea.

Totul a început de la o seră mică construită la ideea tatătului și fratelui lui Vasile Jitari, spun că au ales serele din mai multe motive.

„Afacerea am început-o de la o seră mică, aproximativ 30 de m în lungime și 8 m în lățime, ideea a venit de la tata și fratele meu. Dar acest pas, m-a făcut să îndrăgesc munca în sere și dragostea pentru pământ.Și serele sunt o soluție pentru agricultori,în ultima perioadă, clima a devenit o problemă. Ploile sunt toxice, căldurile sunt mari și grindina distruge totul. În seră e mai bine, pământul e protejat, lucrul mai puțin, dar roadă mai multă reușești să culegi. De asemenea, avem avantajul de a ieșit primăvara devreme cu produse pe piață și putem obține un preț mai mare. La fel și toamna, în câmp deja se termină toată producția, în sere, încă este.”

Antreprenorul pune accent mai mult pe roșii (70% din sere cresc roșii, iar în restul 30% sunt castraveți).

Vasile spune că vând producția la un preț angro unui cumpărător, care la rândul său vinde legumele în piețele din Chișinău.

Până acum nu au calculat ce producție au avut din cauza unor dificultăți cu care s-au confruntatși au unor greșeli pe care le-au comis, dar în viitor au deja un plan bine stabilit.

„Până acum nu am calculat, am avut câteva probleme, câteva greșeli, cu care ne-am confruntat. Nu reușeam în totalmente să udăm în sere, nu reușeam cu lucrul, deoarece nu aveam o echipă bună formată. De asemenea, nici noi nu aveam experiență, lucram, dar totodată și studiam, pentru că studii în domeniu, nu aveam. Fratele meu între timp a făcut studii, activează acum ca agronom consultant la Chișinău. Anul acesta ne dorim să calculăm producția. Am făcut deja unele calcule preventive. Aproximativ pe 15 arii de teren protejat sunt plantate 5 mii de fire de răsad și fiecare ar trebui să dea minim 5 kg de roșii.”

La moment familia Jitari deține 12 sere și cultivă doar într-un ciclu, întrucât nu dispun de un sistem de încălzire, pentru a achiziționa unul au nevoie de 200.000 lei.

Tânărul spune că este mult mai ușor când au susținere, în special financiară, întrucât la noi este foarte greu să lansezi o afacere. Acesta spune că odată cu susținerea apare și încrederea.

„La început nu credeam că voi obține ceva, dar pentru a căpăta mai multă experiență, am zis – hai să încercăm, să participăm. Am discutat cu fratele, cu toată familia și am decis să încercăm. Susținerea din partea UE e un plus foarte mare, deoarece acum e foarte greu să începi o afacere la noi. Când ai susținere, ești mai încrezător în propriile forțe, ai dorință să faci mai mult, să lucrezi, să dezvolți mai departe ceea ce ai început.”

Vasile Jitari a venit și cu câteva sfaturi pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere în Republica Moldova.

„Dacă ai dorință și dragoste pentru activitatea pe care o faci, vei avea și succes. Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe. Trebuie multă voință pentru că nu e deloc ușor, în special la început. Treptat, treptat acumulezi mai multă experiență și ți se pare mult mai simplu. Ar fi bine mai mulți să participe la proiecte, câștigi sau nu, experiența și participarea mult contează.”

#legume #afacere #Antreprenor #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.