Veaceslav Ioniță: În caz de Lockdown, pierderile săptămânale pentru Moldova vor fi de 1,2 miliarde lei

Situația epidemiologică de COVID-19 se agravează în ritmuri avansate. Guvernul este pus între ciocan și nicovală. Pe de o parte trebuie întreprins ceva, pentru a stopa avansarea epidemiei, iar pe de altă parte o închidere a economici poate fi extrem de costisitoare.

În opinia mea, dacă se va recurge la închiderea totală a economiei, atunci vânzările de bunuri și servicii ar scădea cu nu mai puțin de 2,5 miliarde lei săptămânal.

Această încetinire a vieții economice va lovi Bugetul Public, veniturile agenților economici și veniturile populației. Pierderile totale le estimăm la 1,2-1,3 miliarde lei săptămânal.

Cel mai mare perdant urmează să fie Bugetul Public Național, care va înregistra pierderi de cel puțin 500-600 milioane lei pentru fiecare săptămână de închidere totală a economiei.

Ratările de venituri ale agenților economici vor fi de cel puțin 300 milioane lei pe săptămâna.

Din cauza stopării activității economice, agenții economici vor fi în imposibilitate să achite salariul în mărimea deplină și vor fi nevoiți să reducă din plățile salariale. Drept consecință populația va primi cu cel puțin 350 milioane lei mai puțin, pentru fiecare săptămână de non-activitate.

Evident sarcina de a interveni în caz de lockdown revine Guvernului, care trebuie să se împrumute pentru a acoperi gaura bugetară formată, dar și pentru a realiza mai multe măsuri de sprijin pentru agenții economici și populație.

Partea proastă este că Guvernul în exercițiu nu poate opera modificări la Bugetul de Stat, dar nici Parlamentul nu are astfel de drepturi, fără avizul pozitiv al Guvernului, care nu poate fi dat de un Guvern în exercițiu.

Până la urmă nu scăpăm de LockDown. V-om fi nevoiți să-l introducem, dar problema este incapacitatea Guvernului de a interveni în caz de LockDown.

Cea mai mare tragedie a Moldovei nu este Epidemia sau criza Economică, dar clasa politică iresponsabilă, care dacă să-l parafrazez pe Ambasadorul SUA din Moldova Dereck Hogan, este ”coruptă, egoistă și lipsită de minte”, ultima din cele trei caracteristici am adăugat din partea mea.

Nu ne rămâne decât să spunem Doamne păzește Moldova și trimite minte și frică de popor la politicienii noștri, care au căzut din pod pe capul nostru.

Sursa: Blog Veaceslav Ioniță

#Veaceslav Ioniță #lockdown

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul, neutilizat de peste cinci ani, a fost repus în funcțiune pentru a asigura importul de pietriș din Ucraina, necesar reconstrucției drumului național R-34 din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de compania ucraineană „Avtomagistral-Pivdeni”.

Potrivit companiei, pe acest segment a fost efectuat un test cu un tren de marfă de aproximativ 3.000 de tone. Căile Ferate din Moldova au confirmat anterior circulația trenului încărcat, însă nu au comunicat oficial scopul transportului.

În acest an, „Avtomagistral-Pivdeni” și Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova au semnat un contract pentru reconstrucția unui sector de 42 de kilometri al traseului R-34. Pentru acest proiect, compania intenționează, în premieră, să livreze pietriș din regiunea Hmelnițki, Ucraina, urmând ca, în total, aproximativ 300 de mii de tone de material să fie transportate în Republica Moldova.

În pregătirea lucrărilor, compania dezvoltă o nouă bază de producție în apropierea municipiului Cahul, unde vor fi instalate o uzină de beton și o instalație de stabilizare a solului. Proiectul de reconstrucție vizează sectorul de drum situat între municipiile Cahul și Cantemir, de-a lungul frontierei cu România, și prevede lărgirea drumului, reabilitarea completă a carosabilului, amenajarea intersecțiilor și a acceselor către terenurile agricole și gospodării, construcția a șase poduri, precum și instalarea trotuarelor, iluminatului public, parapetelor de protecție, sistemelor de drenaj și a rețelelor de comunicații.

Potrivit datelor prezentate, volumul lucrărilor de terasament va depăși 500 de mii de metri cubi, suprafața de reciclare la rece va fi de peste 375 de mii de metri pătrați, iar pentru stratul de rulare vor fi utilizate peste 100 de mii de tone de asfalt.