Veaceslav Ioniță: În caz de Lockdown, pierderile săptămânale pentru Moldova vor fi de 1,2 miliarde lei

Situația epidemiologică de COVID-19 se agravează în ritmuri avansate. Guvernul este pus între ciocan și nicovală. Pe de o parte trebuie întreprins ceva, pentru a stopa avansarea epidemiei, iar pe de altă parte o închidere a economici poate fi extrem de costisitoare.

În opinia mea, dacă se va recurge la închiderea totală a economiei, atunci vânzările de bunuri și servicii ar scădea cu nu mai puțin de 2,5 miliarde lei săptămânal.

Această încetinire a vieții economice va lovi Bugetul Public, veniturile agenților economici și veniturile populației. Pierderile totale le estimăm la 1,2-1,3 miliarde lei săptămânal.

Cel mai mare perdant urmează să fie Bugetul Public Național, care va înregistra pierderi de cel puțin 500-600 milioane lei pentru fiecare săptămână de închidere totală a economiei.

Ratările de venituri ale agenților economici vor fi de cel puțin 300 milioane lei pe săptămâna.

Din cauza stopării activității economice, agenții economici vor fi în imposibilitate să achite salariul în mărimea deplină și vor fi nevoiți să reducă din plățile salariale. Drept consecință populația va primi cu cel puțin 350 milioane lei mai puțin, pentru fiecare săptămână de non-activitate.

Evident sarcina de a interveni în caz de lockdown revine Guvernului, care trebuie să se împrumute pentru a acoperi gaura bugetară formată, dar și pentru a realiza mai multe măsuri de sprijin pentru agenții economici și populație.

Partea proastă este că Guvernul în exercițiu nu poate opera modificări la Bugetul de Stat, dar nici Parlamentul nu are astfel de drepturi, fără avizul pozitiv al Guvernului, care nu poate fi dat de un Guvern în exercițiu.

Până la urmă nu scăpăm de LockDown. V-om fi nevoiți să-l introducem, dar problema este incapacitatea Guvernului de a interveni în caz de LockDown.

Cea mai mare tragedie a Moldovei nu este Epidemia sau criza Economică, dar clasa politică iresponsabilă, care dacă să-l parafrazez pe Ambasadorul SUA din Moldova Dereck Hogan, este ”coruptă, egoistă și lipsită de minte”, ultima din cele trei caracteristici am adăugat din partea mea.

Nu ne rămâne decât să spunem Doamne păzește Moldova și trimite minte și frică de popor la politicienii noștri, care au căzut din pod pe capul nostru.

Sursa: Blog Veaceslav Ioniță

#Veaceslav Ioniță #lockdown

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.